steagul Romaniei

 

 

 

 


 

****** BUN VENIT PE SITE-UL OFICIAL AL PRIMARIEI CIORANI ******
 
SITE REALIZAT DE MATEI GHEORGHE ***** Site-ul primariei a câstigat locul III la categoria primarii de comune la concursul de pagini internet ale administratiei publice locale numit Comunitatea virtuala, organizat de Asociatia Nationala a Informaticienilor din Administratia Publica din Romania ANIAP.

În anul 2018, comemorăm 100 de ani de la evenimentul politic major al anului 1918: desăvârșirea statului național român realizată prin unirea provinciilor românești cu România. La început a fost unirea Basarabiei cu România (27 martie 1918), mai apoi unirea Bucovinei cu România (28 noiembrie 1918), iar în final unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Țara Mamă, România (1 decembrie 1918). Cele trei uniri formează împreună Marea Unire de la 1918, iar în 2018, la 100 de ani de la acele evenimente, sărbătorim CENTENARUL MARII UNIRI.

Ce sărbătorim la Centenarul Marii Uniri?

Dacă ar fi să rezumăm în câteva idei, în 2018, la Centenarul Marii Uniri, toți cei care simt românește sărbătoresc:

Credința românilor care au făcut Unirea că toată suflarea românească trebuie să trăiască împreună, într-un singur stat, ROMÂNIA.
Efortul susținut al românilor, de-a lungul timpului, de a nu uita că sunt români.
Năzuința românilor de a înfăptui Marea Unire, avută de-a lungul secolelor, indiferent de vicisitudinile istoriei.
Tenacitatea liderilor și a elitelor românești care au întreprins toate cele necesare ca Unirea să devină realitate.
Eroismul și jertfa celor fără de care visul românilor de veacuri, Marea Unire, nu ar fi fost posibil.
Nesupunerea românilor în fața imperiilor vremelnice care i-au afectat interesele și neacceptarea unei sorți potrivnice.
Ambiția românilor de a rămâne împreună după 100 de ani de la Marea Unire.
Rațiunea românilor de a căuta în permanență cele mai bune împrejurări pentru concretizarea aspirațiilor legitime și valorificarea acestor ocazii.

Ce umbrește Centenarul Marii Uniri?

O scurtă privire, aruncată asupra hărții României anului 2018 și a celei din 1918, ne arată că, bucuria Centenarul Marii Uniri nu poate fi deplină. România nu mai arată ca acum 100 de ani, după Marea Unire. În 28 iunie 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, România este sfâșiată, din nou, și pierde Basarabia, Bucovina și Ținutul Herței. Umbra acelei zile, tragice pentru România, este încă resimțită de întreaga suflare românească. Comemorarea Centenarului României, pe lângă o sărbătoare plină de bucurie, trebuie să fie și un motiv de reflecție, dar mai ales de conștientizare că e de datoria noastră să refacem ceea ce au pus în operă românii în ziua de grație 1 decembrie, a anului 1918.

Harta României 1918 vs harta României 2018

Harta României 1918 vs harta României 2018

Cuvintele lui Nicolae Titulescu, rostite la Ploiești, în 3 mai 1915, la întrunirea Acțiunii Naționale, în chestiunea Ardealului, adaptate la anului 2018, prin înlocuirea Ardealului cu Basarabia, Bucovina și Ținutul Herței, trebuie să răsune în mințile și inimile oricărui om care simte românește!

Problema care se pune azi României, e înfricoșător, dar simplu; sau România pricepe datoria pe care i-a creat-o evenimentele în curs, și-atunci istoria ei abea începe, iar viitorul ei va fi o răzbunare prelungită și măreață a umilințelor ei seculare; sau România, mioapă la tot ce e „mâine”, cu ochii mari deschiși la tot ce e „azi” nu pricepe și înlemnită stă pe loc, și atunci istoria ei va înfățișa pentru vecie exemplul unic și mizerabil, al unei sinucideri viețuite.
Din împrejurările de azi, România trebuie să iasă întreagă și mare!
România nu poate fi întreagă fără Ardeal! (Nicolae Titulescu – 3 mai 1915)

Deci, la 100 de ani de la Marea Unire, trebuie să știm că, România nu este întreagă fără Basarabia și fără nordul Bucovinei!

 


Centrul cultural 'Dromihete' - 8 martie 2011

Originar, probabil, din Muntenia de ast azi, a reusit în secolul IV a.Chr. sa uneasca toate triburile din Câmpia Baraganului, de la Gurile Dunarii, din Getia Minor si de pe malul drept al Dunarii si sa se dovedeasca a fi, asa cum consemneaza documentele vremii, un adversar de exceptie, o capetenie cu o personalitate puternica, cu o forta si inteligenta deosebite.

Conflictul dintre Lisimah si Dromihete, relatat de scriitorul antic Diodor din Sicilia, se desfasoara pe parcursul mai multor ani, 300-292 a.Chr., în mai multe confruntari, toate nefericite pentru regele macedonean.

Cu prilejul primei lupte din anul 300 a.Chr., datorita strategiei de retragere, hartuire si atac prin surprindere, Dromihete îi învinge pe macedoneni si îl ia prizonier pe comandantul acestora, Agatocle, fiul lui Lisimah. Regele get se poarta bine cu el, nu-l ucide sau înteminiteaza conform uzantelor vremii, mai mult chiar, îl trimite înapoi la tatal sau, încarcat de daruri, în nadejdea spune istoricul grec Diodor din Sicilia de a capata înapoi prin omenia asta pamântul (de la sudul Dunarii) pe care i-l rapise Lisimah. Aceasta tactica facea apel la sentimente paterne, la inteligenta si experienta militara a fostului general al marelui Alexandru Macedon.

Insensibil la diplomatia si mesajul regelui get, Lisimah nu renunta la intentia de a-si întinde stapânirea la nordul Dunarii si organizeaza, în anul 292 a.Chr., o campanie de amploare, cu o armata de 100000 de soldati, spune istoricul Polyainos.

Provizii nu si-au luat suficiente, crezând ca vor gasi la dusman. Dar getii au pârjolit totul în cale, încât dupa trecerea Dunarii macedoneni încep, în Câmpia Munteana, sa fie secerati de sete si foame, ca apoi sa fie învinsi în lupta si facuti prizonieri.

Din informatiile lui Diodor din Sicilia rezulta ca Dromihete l-a tratat cu respect pe Lisimah si la condus împreuna cu familia sa în capitala regatului, Helis, Cetatea Soarelui, neidentificata, înca arheologic. Aici refuza solicitarea getilor de a-l ucide si organizeaza un banchet cu mese fastuoase si bogate pentru macedoneni si sobre si saracacioase pentru oamenii sai. Îl numeste pe Lisimah tata si la întrebarea acestuia privind diferenta dintre mese îi raspunde: De ce ti-ai lasat rânduielile si viata stralucita si regatul si mai stralucit si ai dorit sa vii la niste barbari ce duc o viata atât de aspra într-o tara friguroasa si lipsita de roade ? Lisimah, coplesit de diplomatia lui Dromihete îsi recunoaste greseala initierii razboiului, restituie getilor cetatile cucerite, solicita încheierea pacii, prietenia getilor si accepta casatoria fiicei sale cu regele geto-dac.

Niciodata regatul Macedoniei nu a suferit o înfrângere mai mare, calea lui spre Dunare a fost definitiv închisa, de primul rege al regilor din istoria geto-dacilor, Dromihete.

Personalitatea lui Dromihete (IV-III a.Chr.) a lasat o puternica impresie în Orientul si Occidentul antic, gestul sau de învingator aparator al învinsului, generozitatea si forta sa etica au fost exemple si repere în antichitate, urmate, continuate si ridicate la noi valente de fauritorii Statului Dac, regii Burebista (82-44 a.Chr.) si Decebal (87-106 a.Chr.).

 

Arhg. Marinela PENES

PARCUL INDUSTRIAL PLOIESTI, LOCATIA CIORANI

Parcul Industrial Ploiesti , avand o bogata experienta în atragerea de investitii straine si de gestionare a parcurilor industriale, se extinde in comuna Ciorani, pe suprafata 45 ha islaz, în imediata apropiere de Gara Ciorani.
Acces prin DN 1D Ploiesti - Urziceni
Acces prin DN2 Bucuresti - Urziceni
Distanta fata de principalele oraşe: Bucuresti 70 km, 45 km Ploiesti, Urziceni 35 km.

FACILITATI PENTRU INVESTITORI

apa potabila

canalizare

statie de epurare

energie electrica

gaze naturale

drum asfaltat

iluminat public

securitate

statie feroviara

LOCALIZARE GEOGRAFICĂ

A COMUNEI CIORANI

Vecinatatile comunei sunt :
     - la N comuna Fulga de Jos
     - la E comuna Salciile
     - la S comuna Adâncata
     - la V comuna Draganesti
     - la S-V judetul Ialomita

Comuna Ciorani este asezata în coltul sud-estic al judetului Prahova, la hotarul cu judetul Ialomita, pe malul stâng al râului Cricovul-Sarat, întinzându-se pe o lungime de aproximativ 6 km, si o latime ce variaza între 0,5-1 km. Fata de paralela 45° latitudine nordica se afla la o distanta de 30 km, iar fata de meridianul de 26° longitudine estica ce trece prin municipiul Ploiesti, la o distanta de 40 km.
Localitatea este strabatuta de la nord la sud de drumul national D1, care leaga resedinta judetului si Valea Prahovei cu orasele: Urziceni, Slobozia, Constanta, preluând un important trafic de tranzit cu caracteristic turistic, între nordul tarii si litoralul Marii Negre. În partea de vest, la aproximativ 5 km de centrul comunei, se afla gara Ciorani, pe linia ferata Ploiesti-Urziceni-Calarasi. Fata de comunele din jur este situata la distante relativ reduse, marginindu-se la sud cu comuna Adâncata (Rasinari) 5 km; la vest cu comuna Brazii (Radulesti) 9 km -ambele în judetul Ialomita; la 7 km est cu Salciile; la 9 km nord cu Fulga si la 5 km nord-vest cu satul Baraitaru, comuna Draganesti. Orasele spre care graviteaza în special interesele comerciale ale locuitorilor se afla la distante aproximativ egale (21-24 km): la nord-est Mizil; la nord-vest Urlati si la sud-est Urziceni, judetul Ialomita.
CAI DE ACCES ÎN LOCALITATE
- Legatura cu resedinta de judet se face prin DN1 B Ploiesti-Albestiti si continua pe DN1 D Albesti-Ciorani-Urziceni.
- Din DN1 D se desprinde DJ 201 A Ciorani-Adâncata.
- Localitatea mai este strabatuta de DC 78 A spre SC 79 Fulga-Salciile.
- DJ 148 care traverseaza Cricovul Sarat prin intermediul unui pod si face legatura cu statia C.F.R. pe relatia Ploiesti-Urziceni, care este situata la cca. 7 km de localitate.