Prefaţă

Strategia de dezvoltare locală a comunei Ciorani pentru perioada 2007 – 2013 prezintă acţiunile pe care administraţia locală le va iniţia pentru a crea condiţiile necesare dezvoltării viitoare a comunei şi relevă proiectele şi oportunităţile pe care ni le oferă intrarea României în Uniunea Europeană. Ca parte a comunităţii europene, comuna Ciorani are nevoie de o viziune clară pentru a putea orienta eforturile proprii şi de o strategie care să sublinieze rolul important ce revine valorificării potenţialului de absorbţie a fondurilor europene. O asemenea viziune, pe care, acum, suntem în masură să o prezentăm cetăţenilor comunei, are în vedere principalele direcţii de dezvoltare pe care comuna ar trebui să le urmeze. Aceste direcţii sunt aliniate strategiilor de dezvoltare regională şi naţională, dar şi directivelor, valorilor şi principiilor europene. Fară îndoială că viitorul nostru se află în mâinile noastre, iar pentru a ni-l face aşa cum îl dorim este obligatoriu să urmăm o metodologie specifică, în acord cu anumite principii şi valori.

              Este foarte important ca efortul de elaborare a Strategiei să fie urmat de asumarea publică şi conştientă a acesteia. Consultarea publică ne-a asigurat că am identificat corect elementele ce corespund viziunii noastre şi ne-a ajutat să consolidăm scopurile şi obiectivele strategice. Acestea trasează principalele atribute ale acţiunii noastre pentru găsirea celor mai potrivite direcţii de dezvoltare care, odată implementate, vor schimba în mai bine viaţa locuitorilor comune Cioranii.

Strategia comunei Ciorani pentru 2007 – 2013 îşi propune să aducă toţi factorii implicaţi în îndeplinirea sa la o stare de colaborare sub o aceeaşi viziune, pentru utilizarea cu un mai mare folos a resurselor proprii, cât şi a celor ce pot veni din exteriorul comunei.

Pe baza strategiei se fundamentează şi se justifică cererile de finanţare pentru atragerea de resurse financiare nerambursabile din diferite fonduri speciale.

De aceea este important să se acorde o atenţie deosebită elaborării acestui document şi să se asigure o participare cât mai largă a cetăţenilor la elaborarea lui şi mai ales la aplicare.

COMITETUL LOCAL DE COORDONARE ŞI MEMBRII CONSILIULUI LOCAL:

Marin Voicu, primar al comunei Ciorani,

Preda Dumitru, viceprimar al comunei Ciorani,

Ivanescu Mihai, secretar al Primăriei Ciorani,

Dinu Paula, contabil al Primăriei Ciorani.

I. INTRODUCERE

"Dezvoltarea Durabilă este dezvoltarea care asigură necesităţile prezente fară a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi."

(Raportul Comisiei Brundtland 1987)

Strategia de dezvoltare locală a comunei Ciorani pentru perioada 2007 - 2013, a fost realizată pe o perioadă de 7 ani şi urmăreşte dezvoltarea durabilă prin valorificarea potenţialului local pentru a fi în concordanţă cu obiectivul general al Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 care vizează „reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică între România şi Statele Membre ale Uniunii Europene”(sursa: PND 2007-2013).

Prezentul document este realizat la solicitarea Primăriei Ciorani din judeţul Prahova şi reflectă atitudinea locuitorilor cu privire la priorităţile de dezvoltare ale comunei pe următorii 7 ani. Opinia locuitorilor a fost cunoscută prin efectuarea unui sondaj aplicat cetăţenilor comunei Ciorani din judeţul Prahova.

Strategia este un instrument de planificare a obiectivelor care reflectă nevoile actuale ale comunităţii şi atingerea acestora în viitor.

Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, aceasta va trebui să ajungă la un nivel de trai similar celorlalte ţări care se află deja în Uniune prin atingerea unui PIB de 55%. Pentru atingerea acestui obiectiv România va beneficia în perioada 2007-2013 de finanţări pe diverse domenii pentru a atinge nivelul de trai al ţărilor care se află în UE.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Ciorani va fi instrumentul de lucru al administraţiei publice locale, agreat de întreaga comunitate locală, care va orienta gândirea, decizia şi acţiunea către obiective superioare sau către premisele obiectivelor, fără ca pe parcurs să existe abateri datorate urgenţelor sau avantajelor şi dezavantajelor ce pot interveni în anumite momente.

De asemenea, Strategia de dezvoltare locală a comunei Ciorani se doreşte a fi, în aceeaşi măsură, un instrument de lucru pus la dispoziţia tuturor factorilor interesaţi în progresul economico-social al comunei.

Strategia de dezvoltare locală se doreşte a fi un ghid de prezentare a tuturor obiectivelor de dezvoltare indicând totodată direcţiile de dezvoltare specifice, şi în final detaliate în acţiuni punctuale ce se vor constitui ca viitoare proiecte ale administraţiei publice locale.

            Utilizarea instrumentelor de consultare a comunităţii locale a determinat adaptarea tuturor propunerilor de acţiuni, în final, strategia de dezvoltare locală fiind în consens cu aspiraţiile locuitorilor comunei Ciorani.  Importanţa acestui aspect este dată atât de certitudinea implicării viitoare a comunităţii locale în implementarea strategiei de dezvoltare locală,  cât şi de posibilitatea  asumării depline şi conştiente a acesteia.

În procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală administraţia publică locală lansează procedura de consultare a comunităţii locale din localitatea Ciorani asupra propunerii finale.

            Metodologic, prezenta strategie are la bază şi se fundamentează pe următoarele instrumente şi proceduri de lucru:

§ analiza de conţinut;

§ analiza de date statistice din surse organizate şi realizate de consultant;

§ comparaţii de date statistice inseriate şi pe scale evolutive;

§ interviuri de profunzime cu factori decizionali şi de opinie din structura domeniilor cheie analizate în cadrul studiului;

§ analiza SWOT;

§ interpretări aferente unor studii, rapoarte, cercetări, documente de politică, strategie şi norme acţionale europene, naţionale, regionale, judeţene şi locale.

Legislaţia europeană

Auditul comunei Ciorani respectă şi se conformează sinergic în desfăşurarea sa cu documente legislative şi de politică de dezvoltare reper atât la nivel european, cât şi naţional, regional şi local. Dezvoltarea pe termen mediu şi lung a comunei Ciorani trebuie să fie în contextul geostrategic, instituţional, administrativ, economic, social şi cultural european, iar obiectivele şi priorităţile acţionale ale acestuia trebuie construite în conformitate deplină cu Strategia de la Lisabona (revizuită) a Uniunii Europene sau cu Planul Naţional de Dezvoltare al României pentru perioada 2007 – 2013.

Viziunea de dezvoltare a comunei Ciorani trebuie să înglobeze materializarea în timp a unor politici benefice comunităţii locale şi cetăţenilor comunei, ca viitori cetăţeni europeni. Ciorani trebuie să se dezvolte ca şi comună europeană, cu standarde de calitate aferente fiecărui domeniu cheie – infrastructură, industrie, agricultură, servicii publice şi comerciale, resurse umane, asistenţă socială, educaţie, sănătate, siguranţa cetăţeanului etc, dar şi să se integreze şi să mobilizeze activ la nivel regional potenţialul existent. Comuna Ciorani trebuie să se impună ca un actor local, valorificând acest potenţial în paralel cu iniţierea, susţinerea şi materializarea unor demersuri acţionale şi investiţionale, care să atragă surse publice şi private în dezvoltarea sa.

Strategia de la Lisabona a Comisiei Europene Revizuită

Agenda Socială 2005 – 2010

Cartea Albă în domeniul Politicii Europene de Transport 2001

Politica de coeziune în sprijinul creşterii economice şi al locurilor de muncă – Orientări strategice comunitare pentru perioada 2007-2013

Programul de Învăţare Continuă pe Parcursul Vieţii 2007 – 2013

Memorandum asupra învăţării permanente 2000

Strategia Europeană de Ocupare

Programul Tineri în Acţiune 2007 - 2013

Noua Strategie de Sănătate a Comunităţii Europene

Programul de Acţiuni al Comunităţii Europene în domeniul sănătăţii şi protecţiei consumătorului 2007 – 2013

Agenda Socială 2005 – 2010

Carta Socială Europeană Revizuită

Carta Drepturilor Fundamentale în Uniunea Europeană

Declaraţia Universală a Drepturilor Copilului

Directiva pentru Tratament Egal

Directiva pentru Securitate Socială

Directiva Ocupaţională pentru Securitate Socială

Strategia Europeană de Ocupare

European Charter of Local Self-Government

Alte reglementări şi documente comunitare relevante

Al treilea raport de Coeziune – Un nou parteneriat pentru coeziune, 2004

Regulamentul Consiliului Comunităţii Europene nr. 1260/1999 privind prevederile generale ale Fondurilor Structurale

Ghidul Comisiei Europene pentru elaborarea Planurilor şi Documentelor de Programare pentru Fondurile Structurale (Vademecum for Structural Funds Plans and Programming Documents)

Comunicarea Comisiei COM (2003)110 final, privind orientările indicative pentru Ţările Candidate

Regulamentul Consiliului Comunităţii Europene nr. 1685/2000 privind reguli detaliate pentru implementarea Regulamentului 1260/1999 în ceea ce priveşte eligibilitatea cheltuielilor aferente operaţiunilor co-finanţate de către Fondurile Structurale

Regulamentul Consiliului Comunităţii Europene nr. 1783/1999 privind Fondul European de Dezvoltare Regionala

Regulamentul Consiliului Comunităţii Europene nr. 1784/1999 privind Fondul Social European

Proiectele de regulamente comunitare privind managementul Fondurilor Structurale şi de Coeziune în perioada 2007-2013

Proiectul Regulamentului Parlamentului European şi Consiliului UE pentru Fondul Social European

Proiectul Regulamentului Parlamentului European şi Consiliului UE pentru Fondul European de Dezvoltare Regională

Proiectul Regulamentului Parlamentului European şi Consiliului UE pentru Fondul Social European

Legislaţia naţională

Tratâtul de Aderare al României şi Bulgariei la Uniunea Europeană - 2005

Planul Naţional de Dezvoltare 2004 – 2006 şi 2007 – 2013

Primul Document Consultativ pentru PND 2007-2013

Al Doilea Document Consultativ pentru PND 2007-2013

Al Treilea Document Consultativ pentru PND 2007-2013

Programarea financiară indicativă PND 2007-2013

Programul de guvernare 2005 - 2008

Programele Operaţional Sectoriale

Programul Operaţional Regional

Strategia de Dezvoltare a Regiunii 7 Centru 2007 – 2013

Transport

Master Plan General de Transporturi

Liniile directoare pentru realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi European

Strategia de dezvoltare a sistemului feroviar din România în perioada 2001-2010

Programul prioritar de construcţie a autostrăzilor din România şi a drumurilor naţionale cu patru benzi de circulaţie

Educaţie

Strategia Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru perioada 2006-2008

Planul Naţional pentru cercetare-dezvoltare şi inovare (PNCDI)

Strategia descentralizării învăţământului preuniverşitar

Strategia de formare profesională continuă pe termen scurt şi mediu

Planul Naţional de Acţiune pentru Ocupare

Strategia Naţionala de Ocupare

Sănătate

Legea Nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii

Asistenţă socială

Planul naţional antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale (PNAinc) pentru perioada 2006 - 2008

Strategia naţională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap în perioada 2006 - 2013

Strategia naţională în domeniul prevenirii şi combaterii fenomenului violenţei în familie

Planul naţional de acţiune pentru implementarea legislaţiei în domeniul protecţiei drepturilor copilului

Planul naţional de acţiune pentru prevenirea şi combaterea traficului de copii

Strategia naţională de dezvoltare a serviciilor sociale

Strategia naţionala de dezvoltare a sistemului de asistenţă socială pentru persoanele vărstnice în perioada 2005 - 2008

Planul naţional de acţiune pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi

Strategia naţională antidrog în perioada 2005 - 2012

Planul naţional de acţiune pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi

Alte norme legislative interne:

Legea 215 / 2001 privind administraţia publică locală

HG nr. 1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Naţional de Dezvoltare (MO nr. 694 / 02.08.2004)

HG nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale (MO nr. 346/20.04.2004)

HG nr. 1179/2004 pentru modificarea şi completarea HG nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale (MO nr. 690/30.07.2004)

Legea nr. 315 privind dezvoltarea regională în România ( MO nr. 577 / 29.06.2004)

Legea serviciilor publice municipale

Legea privind finanţele publice locale

Pentru a putea participa la realizarea obiectivelor cuprinse în Programul Naţional şi Regional de dezvoltare, Primăria Comunei Ciorani îşi va desfăşura activitatea în următoarele direcţii:

Þ Dezvoltarea infrastructurii de bază.

Þ Protecţia mediului.

Þ Întărirea coeziunii sociale şi reducerea sărăciei.

Þ Regenerarea rurală.

Condiţii de implementare a strategiei:

§ acordul şi susţinerea planului de către cetăţeni;

§ susţinerea din partea sectorului privat a strategiei dezvoltării economice a serviciilor;

§ informarea permanentă a cetăţenilor privind progresul implementării planului.

II. CONTEXTUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE DURABILĂ

Elaborarea şi păstrarea consensului naţional în ceea ce priveşte obiectivele strategice ale dezvoltării României până în anul 2013, reprezintă o condiţie a acţiunii şi implicării eficiente a tuturor factorilor interesaţi, la toate nivelurile societăţii româneşti.

Datorită complexităţii proceselor şi fenomenelor, dar şi prin amplitudinea provocărilor şi problemelor care trebuie rezolvate, dezvoltarea durabilă a României a încetat demult să mai fie atributul exclusiv al elitelor politice, economice şi intelectuale.

Dezvoltarea durabilă a ţării priveşte pe fiecare cetăţean al României şi, în consecinţă, necesită antrenarea, implicarea şi participarea activă a acestuia, în cele mai adecvate modalităţi, potrivit cu interesele şi capacitatea sa de a contribui la sustenabilitatea progresului economic şi social al ţării.

Participarea la elaborarea şi implementarea acestei strategii reprezintă şingura alternativă de a pune bazele unei platforme comune de acţiune la scară Naţionala şi locală, care să acorde importanţă eforturilor comune, să modeleze viitorul României şi să influenţeze în bine viaţa oamenilor pentru mai multe decenii în viitor, în condiţiile şanselor, oportunităţilor şi rigorilor generate de globalizare, integrare în Uniunea Europeană şi extindere a societăţii bazate pe tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor.

Strategia de dezvoltare locală a comunei Ciorani reprezintă, practic, un proiect deschis, în masură să răspundă eficient şi prompt la schimbările tot mai rapide de mediu economic, la conjuncturi interne şi externe, la constrângerile existente şi la cele generate de noul statut al României, de membru cu drepturi depline al comunităţii europene şi euroatlantice.

Trecerea de la viziunile pe termen scurt care îşi au virtuţile, dar şi limitele lor, la viziunile pe termen mediu şi lung, care să armonizeze cerinţele şi direcţiile dezvoltării României cu cele ale integrării euro-atlantice, a devenit o necesitate evidentă.

Luand în considerare necesitatea adaptării aşezărilor rurale româneşti la cerinţele Uniunii Europene, prin promovarea unui sector eficient şi viabil din punct de vedere economic şi social în contextul perioadei ulterioare integrării, strategia stabileşte direcţiile principale pentru dezvoltarea infrastructurii rurale.

Problemele cheie cu care se confruntă aşezările rurale româneşti în general, sunt:

- numărul mare de ferme de subzistenţă şi semi-subzistenţă, care nu sunt viabile, cu o suprafaţă medie a exploataţiei de numai 1,7 ha;

-slaba productivitate şi calitate a producţiei agricole, determinată de lipsa resurselor financiare, utilizarea insuficientă şi ineficientă a resurselor disponibile, lipsa personalului instruit pentru practicarea unei agriculturi moderne, lipsa sau insuficienţa cunoştintelor manageriale şi de marketing, precum şi de infrastructură tehnică inadecvată;

- decalajul important între importurile de produse agricole şi exportul acestora (în

principal se înregistrează exporturi de produse cu valoare adaugată scăzută);

- inexistenţa unei reţele de piaţă organizate, producătorii agricoli fiind nevoiţi să-şi vândă singuri produsele sau să le vândă unor « intermediari » la preţuri foarte mici, ducând astfel la un decalaj foarte mare între preţurile produselor agricole brute vândute de fermieri procesatorilor şi preţul produselor finite;

- starea precară a infrastructurii de bază;

- exisţenta unor suprafeţe semnificative de teren (cca 1/5) afectate grav de factori de risc natural: inundaţii, alunecări de teren, seismicitate ridicată, deşertificare, resurse reduse de apă.

In prezent, Uniunea Europeană parcurge o etapa de redefinire a identităţii şi a coeziunii sale interne, în contextul necesităţii de a-şi menţine competitivitatea într-o lume în tendinţă continuă de globalizare. De asemenea, Uniunea Europeană trebuie să facă eforturi pentru a asimila consecinţele celui de-al cincilea val al extinderii, început în 2004 cu zece state şi finalizat prin aderarea României şi a Bulgariei la 1 ianuarie 2007.

Starea actuală este caracterizată de o multitudine de factori care provoacă schimbări continue, atât interni cât şi externi, schimbări cărora Uniunea trebuie să le facă faţă şi deci să se afle într-o continuă adaptare.

Uniunea Europeană apare astfel ca o structură dinamică şi în acest context, România trebuie să ţină cont de oportunităţile existente, în scopul minimizării vulnerabilităţilor tipice unui stat nou membru Uniunea Europeană şi al promovării unor politici coerente. 

In primul rând, aderarea la Uniunea Europeană constituie oportunitatea şi mijlocul de a spori calitatea vieţii cetăţenilor, alături de toţi cetăţenii europeni. Faptul ca România va fi un stat membru Uniunea Europeană cu un PIB pe cap de locuitor mult sub media europeană accentuează nevoia de folosire eficientă a resurselor proprii şi a fondurilor comunitare şi în acelaşi timp să îndeplinească la termen obligaţiile pe care şi le-a asumăt prin tratatul de aderare.

Oportunităţile vizează modernizarea infrastructurilor fizice, adaptarea sistemului educaţional la cerinţele europene, revigorarea cercetării ştiinţifice şi inovării, cu accent pe aplicabilitate în practica economică, restructurarea fundamentală a agriculturii şi impulsionarea dezvoltării rurale, precum şi consolidarea Capacităţiii administrative în vederea implementării acquis-ului comunitar. România trebuie să acţioneze în continuare pentru o dezvoltare durabilă şi pentru protecţia mediului, pentru flexibilizarea pieţei muncii şi asigurarea condiţiilor pentru dezvoltarea unui climat concurenţial optim.

Multitudinea de documente programatice elaborate în cadrul procesului de pregatire a aderării României la Uniunea Europeană definesc un cadru strategic care prezintă priorităţile dezvoltării României în perioada 2007-2013.

Obiectivul strategic al României îl reprezintă convergenţa cu statele membre ale Uniunii Europene. In acest context, trebuie subliniat rolul de instrument de accelerare a procesului de convergenţă economică şi socială al Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013, elaborat pe baza Planurilor de Dezvoltare Regionale. Scopul principal al acestuia îl constituie tocmai reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică între România şi statele membre U E. Având în vedere acest decalaj precum şi rolul PND de instrument dedicat reducerii acestor disparităţi, a fost stabilit obiectivul global al PND 2007-2013: „Reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică între România şi Statele Membre ale Uniunii Europene”, astfel că până în anul 2013 România să recupereze cca. 10 puncte procentuale din decalajul general faţă de Uniunea Europeană.

Finanţarea Planului Naţional de Dezvoltare. Prin PND se prioritizează direcţiile de dezvoltare Naţionale, şi sunt preconizate sursele prin care vor fi finanţate aceste domenii, iar acestea pot fi surse :

-  interne (buget de stat, bugete locale, etc.)

- externe (instrumentele structurale ale Uniunii Europene, fondurile U E de tip structural pentru dezvoltare rurală şi pescuit, credite externe, etc.)

PND 2007-2013 aduce cu sine o nouă dimensiune a sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană, cifrată la cca. 4% din PIB anual la nivel de angajamente (investiţii şi granturi), la care se adaugă cofinanţarea Naţionala. Proporţia finanţării PND din fonduri europene sau Naţionale, este următoarea:

• Fondurile comunitare - 43%, repartizate pe cele şase priorităţi de dezvoltare în urmă negocierilor cu Comisia Europeană şi aprobării documentelor programatice în cursul acestui an;
• Surse publice Naţionale (centrale şi locale, inclusiv credite IFI) - 48%
• Surse private (cofinanţări private aferente fondurilor comunitare) - 9% .

Planul Naţional de Dezvoltare stă la baza accesării fondurilor Uniunii Europene, şi de aceea se concentrează pe domeniile eligibile pentru intervenţiile structurale sau de tip structural, care vor fi finanţate pe principiul adiţionalităţii, în cadrul politicilor comunitare la care România are acces.

Obiective şi priorităţi. Obiectivul global al PND se sprijină pe trei obiective specifice:

· Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti

· Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază

· Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton

In vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice au fost formulate şase priorităţi Naţionale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013:

1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere

In condiţiile disproporţiilor importante de competitivitate pe care România le prezintă în raport cu statele membre UE, obiectivul strategic general stabilit în cadrul acestei priorităţi este creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea acestor disproporţii faţă de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Se urmăreşte generarea până în anul 2015 a unei creşteri medii a productivităţii de cca. 5,5% anual, permiţând României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media U E.

2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport

Obiectivul general al strategiei în domeniul transporturilor îl reprezintă asigurarea unei infrastructuri de transport extinse, moderne şi durabile, precum şi a tuturor celorlalte condiţii privind dezvoltarea sustenabilă a economiei şi îmbunătăţirea calităţii vieţii, astfel încât volumul activităţii de transport în PIB să crească de la 3,6 miliarde euro (în prezent) la minimum 7,0 miliarde euro până în 2015.

3. Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului

Obiectivul strategic general al acestei priorităţi din PND îl reprezintă protejarea şi imbunatăţirea calităţii mediului, în conformitate cu nevoile economice şi sociale ale României, conducând astfel la îmbunatăţirea semnificativă a calităţii vieţii prin încurajarea dezvoltării durabile.

4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea Capacităţiii administrative

Fiind unanim recunoscut faptul că resursele umane reprezintă motorul societăţii bazate pe cunoaştere, obiectivul strategic general al priorităţii îl constituie dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii acestuia pe piaţa muncii, prin asigurarea oportunităţilor egale de învăţare pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi inclusive care sa conduca, până in 2015, la integrarea durabilă pe piata muncii a 900.000 persoane.

5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol

Obiectivul strategic general al acestei priorităţi vizează dezvoltarea unei agriculturi competitive bazată pe cunoaştere şi iniţiativă privată, precum şi protejarea patrimoniului natural cultural şi istoric al zonelor rurale din România.

Sub-priorităţile identificate în vederea realizării obiectivului definit sunt următoarele:

5.1. Creşterea competitivităţii economiei agro-alimentare şi silvice prin adaptarea ofertei la cerinţele pieţei, în cadrul căreia va fi acordat sprijin financiar cu precădere pentru modernizarea fermelor şi îmbunătăţirea capitalului uman din agricultură (măsuri de consultanţă şi sprijinire a tinerilor fermieri, măsuri de încurajare a asocierii producătorilor), precum şi pentru îmbunătăţirea calităţii produselor.

5.2. Creşterea standardelor de viaţa în zonele rurale prin diversificarea activităţilor rurale: stimularea activităţilor non-agricole, promovarea agro-turismului precum şi dezvoltarea de micro-intreprinderi în amontele şi avalul producţiei agricole, toate acestea în contextul unor servicii de bază de bună calitate.

5.3. Dezvoltarea economică durabilă a fermelor şi a exploataţiilor forestiere, vizează implementarea unor acţiuni ce privesc utilizarea durabilă a terenului agricol şi forestier, materializate în acordarea de plăţi pentru agro-mediu şi bunăstarea animalelor, plăţi compensatorii pentru terenurile cu handicap natural, precum şi prime de împădurire, dar şi în realizarea unor acţiuni de prevenire a calamităţilor naturale.

5.4. Promovarea iniţiativelor de tip „LEADER”, prin care se va urmări stimularea iniţiativelor locale care să permită creşterea Capacităţiii comunităţilor rurale de a dezvolta iniţiative de afaceri pe bază de parteneriat.

5.5. Asigurarea pescuitului durabil şi dezvoltarea acvaculturii, în cadrul căreia se au în vedere dezvoltarea acvaculturii şi pescuitului în apele interioare, a procesării şi marketingului produselor pescăreşti, modernizarea flotei de pescuit, precum şi dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit costiere.

6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării

Obiectivul general al priorităţii îl reprezintă creşterea economică mai accelerata a regiunilor slab dezvoltate, în vederea diminuării disparităţilor de dezvoltare interregionale şi intraregionale.

Operaţionalizarea priorităţii PND privind dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor ţării se va realiza printr-o abordare integrată, bazată pe o combinare a investiţiilor publice în infrastructură locală, politici active de stimulare a activităţilor de afaceri şi sprijinirea valorificării resurselor locale.

Următorul nivel de răspuns strategic al Guvernului României în cadrul procesului de programare este constituit de documentele strategice Naţionale care stabilesc cadrul în care se accesează fondurile comunitare în cadrul a trei politici majore:

1. Politica de Coeziune

2. Politica Agricolă Comună

3. Politica de Pescuit

Toate aceste politici acoperă priorităţile de dezvoltare stabilite prin planul Naţional de dezvoltare, fiind elaborate următoarele documente strategice:

- Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

- Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală

- Planul Naţional Strategic pentru Pescuit

Conform noului acquis privind Politica de Coeziune a Uniunii Europene, fiecare Stat Membru elaborează un Cadru Strategic Naţional de Referinţă (CSNR), ca document de referinţă pentru programarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune. Acest document serveşte ca document strategic prin care se stabilesc priorităţile de intervenţie ale Fondurilor Structurale şi de Coeziune în perioada de referinţă. Negocierile privind CSNR au început încă din perioada de pre-aderare, o dată cu transmiterea de către partea română la Comisia Europeană a primei versiuni a acestui document, versiune ce a fost aprobată de Guvernul României în şedinţa de Guvern din dată de 19 aprilie 2006. Documentul a fost elaborat în larg parteneriat, fiind revizuit în mai multe rânduri, pe baza comentariilor primite de la Comisia Europeană, precum şi a propunerilor de la ministerele implicate în gestionarea instrumentelor structurale şi a observaţiilor primite de la parteneri.

CSNR face legatura între priorităţile Naţionale de dezvoltare şi priorităţile la nivel european. CSNR preia şi sintetizează elementele principale incluse în Strategia PND, dar acestea sunt reorganizate în funcţie de documentele strategice comunitare, reflectând astfel încadrarea CSNR în principiile europene ale Politicii de Coeziune.

Priorităţile CSNR au fost formulate ca răspuns strategic al Guvernului la problemele economice actuale şi în vederea creării oportunităţilor pe care România şi le doreşte. CSNR vizează armonizarea tuturor acestor priorităţi într-o strategie coerentă, care să fie adecvată pentru România, dar care să se şi conformeze strategiilor Uniunii Europene, inclusiv Strategia de la Lisabona, şi să aibă ca efect dezvoltarea economică şi creşterea numărului de locuri de muncă.

In cadrul pachetului care se negociază cu Comisia Europeană, CSNR reprezintă strategia globală de utilizare a instrumentelor structurale, iar programele operaţionale (PO) corespunzătoare priorităţilor de mai sus, reprezintă instrumentele prin care se realizează diversele prevederi ale CSNR. Deci, CSNR se implementează prin Programele Operaţionale din cadrul Obiectivelor  „Convergenţa” şi “Cooperare Teritorială Europeană”.

Pentru realizarea viziunii strategice a CSNR, Comisia Europeană alocă României în perioada 2007-2013 o sumă totală de cca. 19,67 mld Euro, din care 19,21 mld Euro pentru Obiectivul „Convergenţa” şi 0,46 mld Euro pentru Obiectivul „Cooperare teritoriala Europeană”. Alocarea CSNR în cadrul Obiectivului „Convergenţa” necesită o cofinanţare Naţionala estimată la 5,53 mld Euro, constituită atât din surse publice (73% din totalul cofinanţării), cât şi din surse private (27%).

Pentru programele operaţionale sectoriale şi regionale, în cadrul ministerelor de linie corespunzătoare, a fost desemnată câte o Autoritate de Management, responsabilă cu gestionarea şi implementarea fiecăruia dintre programele operaţionale, după cum urmează:

• Ministerul Economiei şi Finanţelor – pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice;
• Ministerul Transporturilor – pentru Programul Operaţional Sectorial Transport;
• Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile – pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu;
• Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse – pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;
• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor – pentru Programul Operaţional Regional;
• Ministerul Internelor şi Reformei Administrative – pentru Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative;
• Ministerul Economiei şi Finanţelor – pentru Programul Operaţional Asistenţă Tehnică.
• In funcţie de specificul programului Operaţional, în relaţia dintre Autoritatea de Management şi beneficiar, pot interveni Organisme Intermediare, centrale sau regionale. Aceste organisme intermediare preiau, în baza unui acord, funcţii delegate de către autorităţile de management, însă responsabilitatea finală a implementării programului Operaţional revine Autorităţilor de management.

Fiecare PO este împărţit în mai multe Axe Prioritare iar acestea pot cuprinde una sau mai multe operaţiuni ce urmează a beneficia de finanţare din fondurile structurale.

In continuare vom exemplifica domeniile de interes pentru spaţiul rural românesc care pot fi cofinanţate prin instrumentele structurale în cadrul programelor operaţionale relevante:

1. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

Obiectivul general al POS DRU constă în dezvoltarea capitalului uman şi creşterea Competitivităţii acestuia, prin conectarea educaţiei şi a învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii şi asigurarea de oportunităţi sporite de participare pe o piaţa a forţei de muncă modernă, flexibilă şi inclusivă. In cadrul acestui POS, diversificare rurale beneficiază prin intermediul sprijinului acordat unităţilor şcolare.

Axa prioritară	Domeniu/ actiuni
Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere; Conectarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piata muncii	accesul la educaţie şi formarea profesională iniţială de calitate; Dezvoltarea resurselor umane din sistemul educaţional şi de formare profesională; Prevenirea şi corectarea părăsirii  premature a şcolii.

2. Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice

Obiectivul general al POS-CCE il constituie creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul Uniunii.

Axa prioritară	Domeniu/ actiuni
Tehnologia informatiei şi comunicatiilor pentru sectoarele privat şi public;  Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în aprovizionare, în contextul combaterii schimbărilor climatice;	sustinerea utilizarii tehnologiei informatiei; dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor publice electronice; Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea energiei verzi;

3. Programul Operaţional sectorial de mediu

Obiectivul general al POS Mediu constă în reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană şi România cu privire la infrastructură de mediu atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ. Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului „poluatorul plăteşte”.

In cadrul POS - M autorităţile publice locale sau formele asociative ale acestora sunt eligibile în cadrul următoarelor axe:

a.   Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apa uzată

Autorităţile Locale (Consiliile Judeţene şi Consiliile Locale) prin Operatorii Regionali sunt beneficiarii operaţiunilor cuprinse în acestă axă prioritară. Autorităţile Locale dintr-o anumită zonă vor forma Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) pentru a coordona eforturile cu scopul de a implementa programe integrate de dezvoltare a serviciilor şi să procedeze la reorganizarea teritorială a serviciilor prin delegarea implementării planurilor de dezvoltare regională şi a managementului serviciilor unui Operator Regional. La baza acestor proiecte stau Master Planurile Regionale, care includ toate aglomerările de peste 10.000 de locuitori, dar pot include şi unele aglomerări rurale între 2.000 şi 10.000 de locuitori. Nevoile de investiţii în infrastructură de apă şi canalizare care nu sunt incluse în proiectele regionale (de obicei localităţi rurale sub 10.000 de locuitori) sunt, de asemenea, identificate prin Master Planul Regional şi vor fi adresate fie prin PNDR, fie prin alte surse de finanţare.

b. Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor  contaminate.

In această axă, spaţiul rural ar putea beneficia de finanţări, începând cu 2008, în cadrul proiectelor de importanţă secundară - extinderea sistemelor de management ale deşeurilor – în conformitate cu Planurile Regionale de Management al Deşeurilor, se pot realiza programele de investiţii ce vor include activităţi legate de ierarhia în ceea ce priveşte managementul deşeurilor (prevenire, colectare selectivă, valorificare şi reciclare, tratare şi eliminare), în paralel cu închiderea depozitelor de deşeuri neconforme. Proiectele respective vor acoperi aglomerările urbane şi rurale, la nivel judeţean/regional.

De asemenea, dacă pe teritoriul comunei exista site-uri poluate istoric, se pot obţine  fonduri pentru: Reabilitarea şi ecologizarea terenurilor prin utilizarea măsurilor adecvate pentru categorii specifice de situri contaminate; Asistenţă tehnică pentru pregătirea de proiecte, studii de opţiune, management şi supervizare şi publicitate.

4. Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacităţiii Administrative

Obiectivul general al POS Dezvoltarea Capacităţiii Administrative îl reprezintă creşterea eficienţei administraţiei  publice, atât la nivel local, cât şi la nivel central.

Axa prioritară	Domeniu/ actiuni
- îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe descentralizare;	- sprijinirea descentralizării serviciilor cu accent pe sectoarele sănătate, educaţie preuniversitară şi asistenţă socială; - îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice.

5. Programul Operaţional Regional

Obiectivul general al PO Regional constă în sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial şi durabile a Regiunilor României, corespunzător nevoilor lor şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere, prin îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci. 

            POR finanţează proiecte înscrise în 5 axe prioritare, în care instituţiile administraţiei  publice locale, singure sau în forme parteneriale sau asociative, pot obţine  finanţări pentru proiecte  de valori mari, menite să impulsioneze dezvoltarea locală.

            Consiliile locale din regiunile rurale sunt eligibile în formele menţionate mai sus, pentru a obţine finanţări în cadrul următoarelor axe, cu obligaţia asigurării unei cofinanţări proprii de 2%:

Axa prioritară

Domeniu/ actiuni

Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri  regional şi  local Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

- reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea clădirilor în care funcţionează centre sociale multifuncţionale şi pentru reabilitarea, modernizarea şi echiparea clădirilor în care funcţionează centre sociale rezidenţiale; -reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii şcolare din învăţământul obligatoriu şi al infratsructurii campusurilor univerşitare; - crearea şi/sau extinderea diferitelor tipuri de structuri regionale/ locale de sprijinire a afacerilor; - reabilitarea şiturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea acestora pentru noi activităţi; -restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural universal şi Naţional cu potenţial turistic, precum  şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe; -crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterii calităţii serviciilor turistice ;

În ceea ce priveşte modul în care se utilizează fondurile Politicii Agricole Comune, răspunsul strategic al Guvernului faţă de obiectivele acesteia constă în elaborarea Planului Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală. Acesta reprezintă documentul-cadru în baza căruia România stabileşte politicile şi acţiunile de dezvoltare pentru perioada 2007–2013 în domeniile agricol, silvic şi economia rurală precum şi proiectele de investiţii în infrastructură, dezvoltare şi  renovare a satelor româneşti. Finanţarea se va realiza din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, precum şi din bugetul naţional.

Potrivit Reglementării Consiliului Europei nr. 1290/2005 privind finanţarea politicii agricole comune s-au creat două fonduri europene pentru agricultură, numite FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) pentru finanţarea măsurilor de marketing şi FEADR (Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) pentru finanţarea programelor de dezvoltare rurală.

Orientările strategice ale Uniunii identifică domeniile importante pentru îndeplinirea priorităţilor comunitare, împreună cu o serie de opţiuni pe care statele membre le-ar putea integra în planurile strategice naţionale şi în programele lor de dezvoltare rurală. Planurile strategice naţionale transpun orientările în contextul Naţional, ţinând cont de necesităţile regiunilor, şi sunt puse în aplicare prin intermediul programelor de dezvoltare rurală.

Planul Naţional Strategic cuprinde:

• Evaluarea situaţiei economice, sociale şi a mediului şi posibilităţile de dezvoltare;
• Strategia privind intervenţia complementara a Comunităţii şi a României;
• Priorităţile tematice şi teritoriale pentru fiecare axă, inclusiv principalele obiective şi indicatorii de monitorizare şi evaluare adecvaţi;
• Lista programelor de dezvoltare rurală care pun în aplicare Planul Strategic Naţional şi repartiţia indicativă între programe a alocărilor FEADR,
• Elementele de coordonare cu celelalte instrumente ale Politicii Agricole Comune, FEDER, Fondul Social European (FSE), Fondul de coeziune, Fondul European pentru Pescuit (FEP) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI),
• Descrierea pregătirilor şi indicarea sumei necesare pentru organizarea reţelei Naţionale de dezvoltare rurală. 

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 (PNDR) este documentul prin care se realizează obiectivele Politicii Agricole Comune în România. Acesta cuprinde:

1. Analiza SWOT, strategia pentru atingerea obiectivelor şi evaluarea ex- ante;
2. Justificarea priorităţilor identificate în raport cu orientările strategice comunitare şi cu planul strategic naţional, cât şi impactul prevăzut pe baza evaluării ex-ante;
3. Informaţii privind axele şi măsurile propuse aferente fiecărei axe, în special obiectivele specifice verificabile şi indicatorii referitori la progresele, eficienţa şi eficacitatea programului;
4. Plan de finanţare,
5. Repartiţie indicativă a alocărilor publice sau private pentru fiecare măsura;
6. Elementele necesare evaluării conformităţii cu regulile concurentei;
7. Informaţii privind complementaritatea cu acţiunile finanţate de celelalte instrumente ale PAC, ale politicii de coeziune şi FEP;
8. Elemente referitoare la implementarea programului;
9. Informaţii privind partenerii şi rezultatele consultărilor cu aceştia.

PNS se bazează pe următoarele elemente de analiză:

• Numărul mare de ferme de subzistenţă -  suprafaţă medie a exploataţiei mică 1,7 ha
• Productivitate, calitate slabă
• Proces general de îmbătrânire
• Nivel de instruire scăzut
• Infrastructură rurală slab dezvoltată
• Servicii rurale slab dezvoltate
• Inexistenţa unor pieţe organizate – lipsa lanţului agro-alimentar
• Migrarea tinerilor din mediul rural
• Dependenţa de activităţi agricole
• Degradarea fondului forestier
• Slaba reprezentare a iniţiativelor locale pe baza parteneriatelor public - private.

Pe baza acestor elemente şi în spiritul orientărilor comunitare, obiectivele Planului Naţional Strategic sunt:

1. Axa prioritară 1 - Dezvoltarea unui sector agricol şi forestier competitiv bazat pe cunoaştere şi iniţiativă privată, capabil să se adapteze schimbărilor pe termen lung, care ia în considerare regulile comunitare, conservă mediul înconjurător şi consolidează sectorul de procesare: “Creşterea Competitivităţii sectorului agricol şi silvic”- 45% din totalul fondurilor UNIUNEA EUROPEANĂ, reprezentând suma de 3.246.064.583 euro
2. Axa prioritară 2 - Menţinerea populaţiei şi îmbunătăţirea calităţii mediului rural în România prin promovarea managementului durabil al terenurilor agricole şi forestiere: “Îmbunătăţirea mediului şi a zonelor rurale” 25% din fondurile UNIUNEA EUROPEANĂ, în sumă de 1.805.375.185 euro
3. Axa prioritară 3 - Îmbunătăţirea standardelor de viaţă prin creşterea performanţelor economice şi a diversificării în vederea asigurării stabilităţii populaţiei din zonele rurale şi pentru a contribui la un echilibru teritorial durabil economic şi social: “Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale” – 30% din fondurile europene, totalizând sumă de 2.046.598.320
4. Axa prioritară 4 - Implementarea axei Leader pe baze pilot pentru perioada 2007-2009 şi extinderea la nivel Naţional pentru perioada 2010-2013: va primi 2,5% din sumele alocate celorlalte domenii, adică 123.462.653 euro.

Astfel, conform principiului programării propriu tuturor fondurilor Uniunii, şi în România accesarea fondurilor de 8,022 miliarde Euro pentru dezvoltare rurală în următorii 7 ani, din care 20% plăţi directe, se va baza pe încadrarea proiectelor în criteriile de finanţare cuprinse în documentele de planificare strategică pentru mediul rural.

In cadrul fiecărei axe, Guvernul României a optat pentru finanţarea unor măsuri care să corespundă situaţiei existente şi analizate prin documentele programatice menţionate:

Măsuri	% finanţare buget UNIUNEA EUROPEANĂ+Naţional	Beneficiari
Axa 1: Creşterea Competitivităţii produselor agricole şi silvice 45% din total, 3,25 milarde EURO
Investiţii pentru modernizarea exploataţiilor  agricole	Max 65%	Producători agricoli (fermieri), persoane fizice sau juridice, care pot asigura cofinanţarea privată de 50% din cheltuielile eligibile (40% în cazul tinerilor, fermierilor din zona montană şi din zonele cu handicap)
Investiţii pentru înfiinţarea unităţilor de procesare a produselor agricole şi modernizarea unităţilor silvice	Max 50%	Microinteprinderi şi IMM din sectorul agricol şi şilvic
Sprijin pentru fermele de semisubzistenţă	1500 Euro/an/fermă	Fermele de semisubzistenţă (urmând a fi definite) care prezintă un plan de afaceri prin care demonstrează viabilitatea viitoare a exploataţiei
Investiţii pentru modernizarea infrastructurii agricole şi silvice	100%	Producători agricoli, asociaţii ale acestora, consilii locale, proprietari de păduri şi asociaţii ale acestora
Sprijin pentru înfiinţarea grupurilor de producători	100%	Grupuri de producători legal constituite şi recunoscute înainte de 31 decembrie 2013
Instruirea şi pregătirea profesională a producătorilor agricoli şi silvici	100%	Beneficiari finali din sectorul agricol: -producători agricoli (fermieri), persoane fizice sau juridice; -angajaţii din agricultură şi industria alimentară şi de prelucrare a lemnului
Sprijin pentru tinerii fermieri şi instalarea lor în mediul rural	100%	Tineri sub 40 ani, pentru prima dată deţinători de exploataţie, cu calificare adecvată şi care prezintă un plan de afaceri care prevede investiţii (verificare dupa 3 ani)
Sprijin pentru pensionarea anticipată	100%	Proprietari de terenuri care au peste 55 ani şi practică agricultura de cel puţin 10 ani, care încetează definitiv activitatea agricolă comercială şi care îşi transferă proprietăţile către tineri Muncitori agricoli de peste 55 ani, care au contribuit la un plan de ajutor social şi care au lucrat minimum 2 ani din ultimii 4 într-o exploataţie care urmează să fie cedată
Servicii de consiliere  agricolă şi silvică	100%	Beneficiari finali din sectorul agricol: producători agricoli (fermieri), persoane fizice sau juridice
Investiţii pentru creşterea eficienţei economice a pădurilor	Max 60%	Proprietari de păduri şi asociaţii ale acestora
Axa 2: Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural 25% din total,1,8 miliarde Euro
Sprijin pe suprafaţă pentru zonele defavorizate natural (zona montană)	100%	Utilizatori de terenuri agricole
Sprijin pe suprafaţă pentru agromediu (pajişti, agricultură ecologică)	100%	Utilizatori de terenuri agricole
Sprijin pentru prima împădurire a terenului agricol	80%	Deţinători de terenuri agricole şi asociaţii ale acestora
Sprijin pentru prima împădurire a terenului neagricol	70%	Deţinători de terenuri neagricole şi asociaţii ale acestora
Axa 3: Îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul rural 27,5 % din total, 2,12 miliarde Euro
Investiţii pentru dezvoltarea de activităţi non-agricole	50%	Membrii gospodăriilor agricole
Investiţii pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de micro-intreprinderi	Max 65%	Micro-inteprinderi
Investiţii pentru dezvoltarea turismului rural	Max 65%	Fermieri şi agenti economici
Investiţii pentru renovarea satelor	100%	Consilii locale
Axa 4: LEADER 2,5% din total, 180,5 milioane Euro
Cheltuieli de funcţionare ale grupurilor de actiune locală (GAL)	100%	Grupuri de acţiune locală
Sprijin pentru implementarea proiectelor incluse în strategiile de dezvoltare locală	100%	Comunităţi locale, structuri publice şi private

Având în vedere importanţa măsurii 3.2.2. din cadrul Axei trei, pentru administraţia publică locală din regiunile rurale, detaliem mai jos tipurile de proiecte şi modalităţile de pregatire şi finanţare ale acestora:

Măsura 322: Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale

Domeniul de acţiune: sprijinul pentru aceasta măsura vizeaza investiţii în spaţiul rural  pentru:

a) Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice de bază;

b) Crearea şi dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaţia rurală;

c) Protejarea patrimoniului cultural şi natural de interes local.

Beneficiarii:

- Consilii locale şi asociaţii de dezvoltare intercomunitară, conform legislaţiei naţionale în vigoare;

- ONG-uri, asezăminte culturale şi instituţii de cult definite conform legislaţiei naţionale în vigoare;

- Persoane fizice şi juridice doar pentru componenta „c”.

Sprijinul public:

a) de până la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele exclusiv publice, negeneratoare de profit, dar valoarea totală eligibilă a proiectului nu va depăşi:

1 milion Euro/proiect în cazul unui proiect de investiţii în infrastructura de bază al cărui beneficiar este un consiliu local şi 3 milioane Euro/proiect în cazul în care beneficiar este o asociaţie de dezvoltare intercomunitară;

2,5 milioane Euro/proiect în cazul unui proiect integrat al carui beneficiar este un consiliu local;

6 milioane Euro/proiect în cazul unui proiect integrat al carui beneficiar este o asociaţie de dezvoltare intercomunitară;

Costul total al unui proiect de investiţii privind serviciile de baza pentru populaţie/ amenajarea spaţiilor de interes public/realizarea studii/investiţii legate de protejarea patrimoniului cultural şi natural de interes local, nu vor depăşi 500.000 Euro.

b) de până la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de profit.

Volumul sprijinului nu poate depăşi plafonul de 200.000 Euro/beneficiar pentru o perioada de minim 3 ani fiscali conform regulii „de minimis” stipulată în Regulamentul Comisiei (CE) Nr. 1998/2006.

Tipul de costuri acoperite: Vor fi susţinute de asemenea şi costurile generale legate de întocmirea proiectului precum cheltuielile cu arhitecţii şi inginerii, consultanţă, studii de fezabilitate, achiziţia de patente şi licente, în limita a 10% din valoarea totală eligibilă a proiectului, iar pentru proiectele care nu prevăd construcţii, în limita a 5%.

Finanţare

Cost Total: 1.579.313.915 Euro

Cost Public: 1.546.181.455 Euro din care contributia FEADR 80%.

Tipuri de investiţii:

Pentru componenta a):

• Infiinţarea de drumuri noi, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local ce aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative pe teritoriul căreia se află, aşa cum sunt definite şi clasificate în legislaţia naţională în vigoare;

• Prima înfiinţare, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de apă/apă uzată (captare, staţii de tratare, alimentare, canalizare, staţii de epurare) pentru localităţile rurale având sub 10.000 l.e.;

• Prima înfiinţare şi extinderea reţelei de joasă tensiune şi/sau a reţelei publice de iluminat;

• Achiziţia/dotarea cu echipamente de producere de energie regenerabilă în scop public;

• Prima înfiinţare şi extinderea reţelei publice locale de alimentare cu gaz către alte localităţi rurale sau către zone rurale care nu sunt conectate la reţea;

• Prima înfiinţare, extinderea şi îmbunătăţirea platformelor de depozitare a deşeurilor şi dotarea cu echipamente de management al deşeurilor.

Pentru componenta b):

• Înfiinţarea, amenajarea spaţiilor de recreere pentru populaţia rurală (parcuri, spaţii de joacă pentru copii, terenuri de sport etc.);

• Renovarea clădirilor publice (ca de ex. primării) şi amenajări de parcări, pieţe, spaţii pentru organizarea de târguri etc);

• Investiţii noi în infrastructura socială şi dotarea aferentă pentru centre de îngrijire copii, batrâni şi persoane cu nevoi speciale;

• Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală şi amenajarea de staţii de autobuz;

• Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire, intreţinere spaţii verzi etc.);

• Investiţii de renovare, modernizare şi utilarea aferentă a aşezămintelor culturale (biblioteci, cămine culturale, centre pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale etc.), inclusiv achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale tradişionale utilizate de acestea în vederea promovării patrimoniului cultural imaterial; de asemenea vor fi susţinute cheltuielile cu achiziţionarea de echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de instalare şi montaj.

Pentru componenta c):

• Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural din spaţiul rural - grupa B, în conformitate cu Lista Monumentelor Istorice, aprobată prin Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2.314/8 iulie 2004 şi natural local (peşteri, copaci seculari, cascade etc);

• Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial) din spaţiul rural cu posibilitatea  de valorificare a acestora şi punerea acestora la dispozitia comunităţii;

• Achiziţionare de echipamente pentru expunerea şi protecţia patrimoniului  cultural.

Cerinţe generale:

• Investiţia va fi amplasată în spaţiul rural;

• Beneficiarul trebuie să prezinte toate avizele şi autorizatiile necesare investţiei respective, inclusiv cele de mediu;

• Investiţia să se incadreze în prevederile Planul Urbanistic General, cu respectarea arhitecturii specifice locale, după caz;

• In cazul proiectelor individuale, negeneratoare de profit, sprijinul va fi acordat pentru cel mult două proiecte pe parcursul perioadei de programare (2007-2013);

• Investiţiile în infrastructura de apă/apă uzată în localităţile rurale identificate prin Master Plan-urile Regionale trebuie să respecte acquis-ul comunitar cu privire la managementul resurselor de apă (investiţiile în reţeaua de alimentare cu apă se vor realiza numai împreună cu reţeaua de canalizare şi staţii de epurare);

• Asociaţiile de dezvoltare intercomunitare să se realizeze doar între localităţile rurale.

Contextul general al Dezvoltării comunităţilor rurale din România, stat membru al Uniunii Europene

Mai mult de jumatate din populaţia celor 27 de state membre ale Uniunii Europene trăieşte în zonele rurale, care acoperă 90% din teritoriul european. Aceasta face ca politică de dezvoltare rurală să fie un domeniu de importanţă vitală. Creşterea animalelor şi silvicultura rămân factori esenţiali pentru utilizarea terenurilor şi gestionarea resurselor naturale din zonele rurale ale Uniunii Europeane, reprezentând, în acelaşi timp, o platformă pentru diversificarea economică a comunităţilor rurale. Prin urmare, consolidarea politicii de dezvoltare rurală a devenit o prioritate pentru Uniune.

Cunoaşterea, cercetarea, ameliorarea şi dezvoltarea spaţiului rural sunt activităţi de importanţă vitală pentru o ţară, atât prin dimensiunea spaţiului rural, exprimată prin suprafaţă deţinută, cât şi prin ponderea populaţiei ocupate în activităţi productive, de servicii social-culturale, de habitat şi de turism. In Raportul asupra Cartei europene a spaţiului rural, Comisia de agricultură şi dezvoltare rurală a Consiliului Europei, apreciază că spaţiul rural al Europei reprezintă 85% din suprafaţă sa totală şi afectează, direct sau indirect, mai mult de jumătate din populaţia europeană.

Spaţiul rural românesc cuprinde, de asemenea, majoritatea suprafeţei României, având, conform datelor statistice, ponderea de 93,7%. Importanţa spaţiului rural pentru România poate fi uşor demonstrată prin stabilitatea numerică a populaţiei rurale în decurs de 80 de ani. Astfel, în secolul al XX-lea, în România, în timp ce populaţia totală a ţării creşte cu zece milioane locuitori, populaţia rurală se menţine, cu mici fluctuaţii, în jurul mărimii de 10-12 milioane locuitori.

Dezvoltarea rurală este un concept integrat, care presupune o abordare metodologică multidisciplinară, intersectorială şi teritorială (regională). Toate orientările cuprinse în noua reformă a Politicii Agricole Comune şi-au găsit corespondenţa în mecanismul de finanţare al agriculturii şi Dezvoltării rurale, cuprins în noul model agricol european definit de Agenda 2000, conform Acordului de la Berlin din martie 1999. Principalele obiective finanţate de Uniunea Europeană, conform politicii agricole şi de dezvoltare rurală sunt:

1) Investiţiile în fermele agricole, care vizează, cu precădere, ameliorarea calitativă a producţiei, reducerea costurilor, protejarea mediului şi ameliorarea peisajului (agrosilvic), asigurarea bunului tratament şi a bunăstării animalelor, încurajarea pluriactivităţii;

2) cheltuieli pentru resursele umane cu trei componente: susţinerea fermierilor tineri, încurajarea pensionării anticipate şi stimularea formării profesionale. Constatându-se fenomenul de îmbătrânire a fermierilor –  şefi de exploataţii  –  Uniunea Europeană a stimulat, prin măsuri financiare concrete, inţinerirea fermierilor prin schimbul de generaţii.

3) finanţarea fermierilor din zonele defavorizate şi cu restricţii de mediu constă în plăţi compensatorii pentru un management al fermei adecvat programului de protecţie a mediului înconjurător; în cadrul acestei măsuri intră şi compensarea pierderilor de recoltă sau a cheltuielilor suplimentare generate de programul Natura 2000;

4) finanţarea măsurilor de agromediu constă în plăţile efectuate către fermierii care se angajează în acorduri de mediu pentru protejarea mediului agricol, respectarea tehnologiilor prietenoase cu mediul, conform standardelor cuprinse în acquis-ul comunitar;

5) finanţarea investiţiilor în procesarea şi marketingul produselor agricole;

6) finanţarea măsurilor forestiere concretizate în înfiinţarea de noi suprafeţe împădurite, investiţii pentru procesarea lemnului, sporirea valorii materiei prime lemnoase s.a.;

7) finanţarea măsurilor de dezvoltare a unor zone rurale cum sunt: comasarea, reparcelarea şi reorgnizarea terenului agricol al fermelor.

In urma reformei politicii agricole comune (PAC), dezvoltarea rurală a căpatat un rol tot mai important în ansamblul acţiunilor prin care sunt sprijinite zonele rurale pentru a face faţă provocărilor secolului XXI în materie de economie, politică socială şi mediu. Noul cadru juridic existent în domeniu evidenţiază mai bine direcţia de urmat, şi anume creşterea economică şi crearea de locuri de muncă în zonele rurale, în conformitate cu Strategia de la Lisabona, precum şi îmbunătăţirea dezvoltării durabile, în conformitate cu obiectivele stabilite la Göteborg în acest sens.

Politica de dezvoltare rurală se bazeaza, în principal, pe trei instrumente juridice: orientările strategice ale Uniunii pentru politica de dezvoltare rurală, Regulamentul Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat şi regulamentul de punere în aplicare al Comisiei.

Regulamentul Consiliului 1290/2005 privind finanţarea politicii agricole comune a creat cadrul legislativ pentru înfiinţarea a două fonduri europene pentru agricultură şi anume FEOGA (Fondul European de Garantare Agricola), destinat finanţării măsurilor din pilonul 1 (politicile de piaţa) şi FEADR (Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) pentru finanţarea programelor de dezvoltare rurală din cadrul pilonului al II-lea al Politicii Agricole Comune.

Pentru fiecare set de priorităţi, orientările strategice comunitare sugereaza măsurile cheie care ar trebui luate. Programele Naţionale de dezvoltare rurală ale statelor membre au la baza şase orientări comunitare strategice care vor contribui la:

• identificarea zonelor în care sprijinul comunitar acordat dezvoltării rurale generează cea mai mare valoare adaugată la nivelul Uniunii Europene;
• crearea unei conexiuni cu principalele priorităţi la nivel european (Lisabona, Göteborg);
• asigurarea coerenţei cu celelalte politici comunitare, în special cu politicile de coeziune şi de mediu;
• luarea măsurilor conexe punerii în aplicare a noii politici agricole comune, axată pe adaptarea la evoluţia pieţei şi necesitatea de restructurare care decurge din PAC, atât pentru vechile, cât şi pentru noile state membre.

Cele şase orientări strategice sunt:

• îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier;
• îmbunătăţirea mediului şi a regiunilor rurale;
• creşterea calităţii vieţii în zonele rurale şi încurajarea diversificării;
• construirea capacităţiii locale de ocupare a forţei de muncă şi de diversificare;
• transpunerea priorităţilor în programe;
• complementaritatea cu alte instrumente comunitare.

Politica de dezvoltare rurală pe perioada 2007-2013 pune accentul pe trei domenii care corespund celor trei axe tematice stabilite în noul regulament privind dezvoltarea rurală: îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier; mediul şi regiunile rurale; creşterea calităţii vieţii şi diversificarea economiei în zonele rurale. O a patra axa - „Leader” - bazată pe experienţa caştigată în urma iniţiativelor comunitare Leader deschide noi posibilităţi pentru abordările locale „de jos în sus” ale problematicii dezvoltării rurale.

Noua perioadă de programare oferă o posibilitate unică de a reorienta sprijinul acordat din noul fond pentru dezvoltarea rurală către creştere economică, locuri de muncă şi dezvoltare durabilă. FEADR contribuie la promovarea unei dezvoltări rurale durabile în întreaga comunitate, venind în completarea politicilor de piaţă şi de susţinere a veniturilor aplicate în cadrul politicii agricole comune, al politicii de coeziune şi al politicii comune în domeniul pescuitului. Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) este accesibil României odată cu aderarea la Uniunea Europeană. FEADR este un instrument care nu acţioneză de sine stătător, ci intervine în completarea acţiunilor naţionale, regionale şi locale, contribuind la realizarea priorităţilor comunităţii. Ajutorul acordat în cadrul FEADR trebuie să fie compatibil cu obiectivele de coeziune economică şi socială.

Pentru a putea inţelege mecanismul de acordare a instrumentelor structurale în ţara noastră trebuie să cunoaştem contextul care le generează. Dupa cum se ştie, aceste fonduri sunt alocate doar statelor membre, prin intermediul politicii regionale a acesteia.

Uniunea Europenă acordă atenţie faptului că nu toate regiunile se bucură de aceleaşi condiţii economice, geografice şi sociale şi, ca urmare a acestei realităţi, nu toate pot concura de pe aceleaşi poziţii.

Pentru mulţi ani, disparităţile regionale din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare şi al calităţii vieţii faceau obiectul politicilor Naţionale ale Statelor Membre, însă multe îmbunătăţiri au putut fi observate din momentul în care Uniunea Europeană a iniţiat politica de reducere a lor.

Politica de coeziune este definită prin scopul sau şi anume sprijinirea procesului de reducere a decalajelor dintre regiunile şi statele membre mai dezvoltate ale Uniunii Europene şi cele mai putin dezvoltate. Obiectivul de a întări coeziunea economică şi socială este menţionat explicit în Articolul 2 al Tratatului de la Amsterdam, fiind un obiectiv de prim rang al Uniunii Europene. Mai specific, Articolul 158 menţionează coeziunea ca pe o precondiţie pentru dezvoltarea armonioasă a Uniunii Europeane, precizând voinţa de "a reduce disparităţile între nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni şi rămânerea în urmă a celor mai defavorizate regiuni sau insule, inclusiv zone rurale".

Înainte de toate, politica regionala a Uniunii Europeane este despre solidaritate: este astfel concepută încât să asigure la nivelul comunităţii asistenţa pentru că cele mai dezavantajate regiuni să depaşească handicapurile pe care le au.

Politica regională este de asemenea tangibilă: rezultatele ei pot fi cu uşurinţă observate de către cetăţenii europeni, care beneficiază în mod direct de asistenţă: prin sprijinul de care dispun în căutarea unui loc de muncă şi în adaptarea la condiţiile unei pieţe mereu în schimbare, prin instruire, mai ales. Ea contribuie la îmbunătăţirea vieţilor celor care trăiesc în aceste regiuni, prin creşterea fondurilor pe care autorităţile publice le au la dispoziţie pentru a asigura noi infrastructuri şi pentru a ajuta companiile private să devină din ce în ce mai competitive. Autostrăzi, aeroporturi şi căi ferate pentru trenuri de mare viteză au fost construite sau renovate cu asistenţă financiară din partea Uniunii Europene (fonduri structurale), dar întotdeauna în acord cu standardele de mediu europene. IMM-urile sunt înfiinţate şi sprijinite în parcurgerea primilor ani de existenţă în zonele aflate în declin. Sistemele informaţionale pătrund în cele mai izolate zone rurale. Noi facilităţi în domeniul educaţiei, al sănătăţii, chiar şi al petrecerii timpului liber sunt create în suburbiile reabilitate. Toate acestea reprezintă exemple tangibile care arată cetăţenilor de rând cum contribuie Uniunea Europeană la creşterea calităţii vieţii lor.

Reforma politicii regionale stabilite în cadrul previziunilor financiare ale Agendei 2000 a subliniat necesitatea concentrării asistenţei comunitare în acele regiuni în care nivelul de dezvoltare era mult rămas în urmă, pe de o parte, iar pe de alta parte, necesitatea simplificării procedurilor politicilor structurale.

Vechile obiective şi cele patru iniţiative comunitare (INTERREG III, Leader+, Equal şi Urban II) sunt reorganizate începând cu 2007 în doar trei obiective:

· Convergenţa (sprijinind regiunile rămase în urmă din punct de vedere al Dezvoltării economice). Obiectivul "Convergenţa" este destinat să îmbunătăţească condiţiile de creştere economică şi factorii care contribuie la o reală convergenţă pentru statele membre şi regiunile cel mai puţin dezvoltate. In Uniunea Europeană cu 27 de state membre, acest obiectiv se referă la 84 de regiuni situate în 17 state membre, cu alte cuvinte 154 de milioane de locuitori al căror PIB pe cap de locuitor este sub 75% din media comunitară. Intr-un sistem de suspendare progresiva a ajutorului ("phasing out"), acest obiectiv include, de asemenea, alte 16 regiuni care numără 16,4 milioane de locuitori şi care dispun de un PIB care depăşeşte cu puţin pragul, ca urmare a efectului statistic al extinderii Uniunii Europene. Sumele alocate obiectivului se ridică la 282,8 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 81,5% din sumă totală, repartizate dupa cum urmează: 199,3 miliarde pentru regiunile aflate sub incidenţa obiectivului "Convergenţa", 14 miliarde pentru regiunilor care se află în etapa de suspendare progresivă a ajutorului, iar 69,5 miliarde pentru Fondul de Coeziune, care se aplică în cazul a 15 state membre.

· Competitivitate Regională şi Ocupare (sprijinind regiuni, altele decât cele rămase în urmă ca dezvoltare, pentru atingerea ţintelor Agendei Lisabona). Obiectivul "Competitivitate regionala şi ocuparea forţei de muncă" este destinat să consolideze competitivitatea şi atractivitatea regiunilor, precum şi capacitatea de ocupare a forţei de muncă, printr-o abordare duală. Suma de 55 de miliarde de euro, din care 11,4 miliarde pentru regiunile care se află în etapa de instituire progresivă a ajutorului, reprezintă ceva mai puţin de 16% din alocarea totală. Acest obiectiv se aplică regiunilor din 19 state membre.

· Cooperare Teritorială Europeană (promovând o dezvoltare echilibrată a întregului teritoriu comunitar, prin încurajarea cooperării şi schimbului de bune practici între toate regiunile Uniunii Europene), organizat pe trei axe: cooperare trans-frontaliera, trans -naţională şi inter-regională. Obiectivul "Cooperare teritoriala Europeană" este destinat să întarească cooperarea transfrontalieră datorită unor iniţiative locale şi regionale realizate în comun, să consolideze cooperarea trans-naţională prin acţiuni menite să favorizeze dezvoltarea teritorială integrată şi să stimuleze cooperarea interregională, precum şi schimbul de experienţă. Peste 181 de milioane de persoane (care reprezintă 37,5% din populaţia totală a Uniunii Europene) trăiesc în zone transfrontaliere. Toate regiunile şi toţi cetăţenii Uniunii fac parte din una dintre cele 13 zone de cooperare trans-naţională. Cele 8,7 miliarde de euro (care reprezintă 2,5% din bugetul total consacrat acestui obiectiv) sunt repartizate dupa cum urmează: 6,44 miliarde pentru cooperarea transfrontaliera, 1,58 miliarde pentru cooperarea transnaţională şi 445 de milioane pentru cooperarea interregională.

In noua arhitectură, România va fi eligibilă sub două obiective: Convergenţa şi Cooperare Teritoriala Europeană.

Politica de coeziune este structurată din 2007 pe trei instrumente structurale (FEDER, FSE şi Fondul de Coeziune). Pentru a simplifica lucrurile, fondurile pentru agricultură şi pescuit au fost transferate către politicile aferente, respectiv Politica Agricolă Comună şi Politica în domeniul Pescuitului. Totodată, Fondului de Coeziune îi vor fi aplicate aceleaşi reguli ca şi Fondurilor Structurale (ex. programare multianuală, aprobarea proiectelor etc.).

Principiile care stau la baza alocării şi accesării acestor fonduri au suferit şi acestea numeroase ajustări, din cinci, devenind 9, cu un accent foarte important pe egalitatea de gen şi protecţia mediului înconjurător:

• Complementaritate, coerentă, coordonare şi conformitate.
• Programarea.
• Parteneriatul.
• Nivel Teritorial de implementare. 
• Intervenţia proportionala.
• Gestiunea împărţită.
• Adiţionalitatea.
• Egalitatea de gen şi nediscriminarea.
• Dezvoltarea durabilă.

Bugetul alocat finanţării proiectelor post-aderare este unul bidimensional, pe de o parte finanţarea aparţine Uniunii Europene, iar pe de altă parte, se pune problema contribuţiei la proiecte din surse naţionale, regionale şi locale. Această regulă presupune asigurarea unui procent mai mare de co-finanţare, direct proporţional cu fondurile alocate de către Uniunea Europeană în perioada post-aderare. Dacă, pentru derularea proiectelor în perioada de pre-aderare 2000-2006, bugetul alocat României a fost de 4.5 miliarde euro, pentru perioada de programare financiară 2007-2013, bugetul alocat fondurilor structurale este de patru ori mai mare. Consecinţa directă şi implicită a creşterii bugetare constă în necesitatea dezvoltării unei infrastructuri convergente, creşterea competitivităţii economice şi elaborarea strategiei naţionale de creştere şi dezvoltare, dezvoltarea capitalului uman, modernizarea şi eficientizarea mâinii de lucru cu scopul adaptării acesteia la cerinţele tehnologiei actuale.

Pe de altă parte, autorităţile locale vor fi obligate sa găsească surse alternative de co-finanţare a bugetului alocat pentru fondurile structurale şi de coeziune, luând măsuri pentru: contractarea unor credite bancare menite să susţină bugetul local, mărirea bazei de impozitare, mărirea nivelului taxelor şi impozitelor locale, asocierea cu o altă unitate administrativ teritorială care dispune de resurse necesare finanţării proiectelor comune, interrelaţionarea sectoarelor public-privat. Aceste alternative vor trebui puse în practică în mod transparent şi corect, se vor auto-impune standarde de pregătire a autorităţilor administrative responsabile, luându-se în calcul soluţia unei reforme instituţionale, din perspectiva convergenţei, dezvoltării sinergiilor la nivelul Uniunii Europene, precum şi pentru evitarea suprapunerii şi incompatibilităţii acţiunilor între autorităţile responsabile la nivel naţional, cu cele comunitare.

III. CONTEXTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ

In perspectiva accesării fondurilor Uniunii Europene în cadrul politicii regionale, după obţinerea statutului de membru UE  şi conform obligaţiilor asumate prin procedeul de negociere (capitolul 21 Politica Regională), România a optat pentru organizarea teritoriului său în 8 regiuni de dezvoltare, de nivel NUTS 2, regiuni care reprezintă asocieri benevole de judeţe, dar nedeţinând funcţii administrative. Acestea au fost înfiinţate în scopul declarat de a forma cadrul pentru elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea strategiilor de dezvoltare regională şi a programelor de coeziune economică şi sociala prin care aceastea se implementează.

 Astfel, în 1998 au fost stabilite cele opt Agenţii de Dezvoltare Regională (ADR-uri) din România, în baza Legii nr. 151/1998, modificată prin Legea nr. 315/2004. Aceste agenţii sunt organisme executive ale Consiliului de Dezvoltare Regională, care grupează reprezentaţi ai autorităţilor judeţene şi locale. ADR-urile au fost desemnate organisme intermediare pentru implementarea POR, conform angajamentelor asumate în Capitolul 21 – Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale.

Regiunea Sud-Muntenia este una dintre aceste forme de asociere, fiind constituite din punct de vedere teritorial – administrativ, din: 7 judeţe - Argeş, Călăraşi, Prahova, Ialomiţa, Giurgiu şi Teleorman, 16 municipii, 32 oraşe şi 509 comune cu 2018 sate. La nivelul acestei regiuni funcţionează Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud-Muntenia.

La nivelul regiunii funcţionează Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Muntenia, care şi-a stabilit ca şi misiune stimularea dezvoltării sociale şi economice echilibrate şi durabile a regiunii, prin elaborarea şi implementarea de strategii şi programe, atragerea de investiţii şi promovarea regiunii pe plan intern şi extern, pe baza parteneriatului cu administraţiile publice locale, societatea civilă şi mediul de afaceri.

Pentru a fundamenta în mod strategic acest ţel, ADR Sud-Muntenia a elaborat un Plan de Dezvoltare Regională pe baza consultării tuturor categoriilor economice şi sociale din regiune. Planul de Dezvoltare al acestei regiuni reprezintă un set de priorităţi şi măsuri elaborate pe baza situaţiei existente, analizată din mai multe puncte de vedere, care ţine seama de necesităţile şi priorităţile locale şi le integrează în direcţiile de dezvoltare naţionale, care la rândul lor sunt armonizate cu orientările strategice imprimate de la Bruxelles.

Astfel, Planul de Dezvoltare al regiunii Sud-Muntenia  are o structură constând în patru capitole, respectiv:

1. Profilul regiunii. In acest capitol sunt prezentate caracteristicile georgrafice ale regiunii, resursele umane existente, economia regiunii, infrastructura existentă, mediul, turismul.

2. Analiza situaţiei sociale, economice şi instituţionale – concluzii relevante

3. Analiza SWOT

4. Strategia de dezvoltare regională

Astfel, Regiunea Sud-Muntenia, cu o suprafaţă de 34.453 kmp reprezentând 14,45 % din suprafaţă României, este situată în partea de Sud-Sud Est a acesteia, învecinându-se la Nord cu Regiunea Centru, la Est cu Regiunea Sud-Est, la Sud cu Bulgaria, limita fiind dată de graniţa naturală - fluviul Dunărea iar la Vest cu Regiunea Sud-Vest.

Relieful regiunii caracterizat prin varietate şi dispunere în amfiteatru cuprinde trei forme majore de relief: munte 9,5 %, deal 19,8%, câmpie şi luncă 70,7%, cu o reţea hidrografică destul de bogată este dominată de fluviul Dunărea în care se varsă principalele râuri ale regiunii (Olt, Argeş, Prahova şi Ialomiţa). Aceasta este completată de o serie de lacuri naturale şi antropice cu folosinţă complexă.

Alaturi de resursele subsolului, de o importanţă deosebită şi cu influenţe directe în dezvoltarea anumitor sectoare economice se afla resursele solului. Astfel, suprafaţă agricolă concentrată preponderent în judeţele din Sud  deţine 71,1% din suprafaţă totală a regiunii şi din care 80,6% reprezintă teren arabil. Terenurile ocupate cu păduri şi vegetaţie forestieră deţin 19,6% din suprafaţa regiunii, reprezentând o sursă importantă de masă lemnoasă şi un mediu propice pentru fauna de interes cinegetic.

Analiza SWOT a regiunii a fost elaborată în urma unei analize socio-economice detaliate a 4 domenii importante pentru dezvoltarea durabilă a oricărei entităţi teritoriale respectiv: Infrastructură Locală şi Regională, Economie, Mediul Rural, Resursele Umane. Această analiză sintetizează oportunităţile şi avantajele strategice ale regiunii, astfel încât pe baza acestora să se poată trasa direcţii de dezvoltare în consens cu coordonatele naţionale şi europene actuale.

Regiunea se caracterizeaza prin anumite avantaje, care, exploatate strategic, pot constitui fundamentul direcţiilor de dezvoltare viitoare.

Astfel, infrastructura locală şi regională se defineşte prin :

· Reţele de drumuri naţionale şi europene (coridorul IV şi IX) modernizate

• Existenţa autostrazilor Bucureşti-Piteşti şi Bucureşti-Constanţa
• Densitate bună a reţelelor de transport
• Existenţa în sudul regiunii a căii fluviale Dunărea şi a unor importante puncte de trecere a frontierei
• Existenţa în cadrul regiunii a aeroportului Bucureşti-Otopeni
• Accesul rutier, feroviar şi fluvial la Marea Neagră
• Densitate bună a reţelelor de gaze naturale în nordul regiunii
• Nivel ridicat de acoperire al reţelelor de comunicaţii fixe şi mobile

Economia regiunii Sud - Muntenia se caracterizează prin avantaje care privesc atât infrastructura existentă, cât şi coordonatele naturale ale zonei:

· Poziţie geografică favorabilă

· Profil economic diversificat

· Bogăţia şi varietatea resurselor naturale

· Existenţa, în nordul regiunii, a unor sectoare industriale tradiţionale şi bine dezvoltate precum: extracţia şi prelucrarea petrolului, fabricarea utilajului petrolier şi chimic, automobile, echipamente electrocasnice

· Potenţial agricol şi zootehnic ridicat preponderent în partea de sud a regiunii

· Fertilitate ridicată a pământului

· Existenţa infrastructurii pentru irigaţii

· Proprietatea sectorului privat asupra majorităţii terenurilor agricole

· Potenţial forestier ridicat în partea de nord a regiunii

· Creşterea sectorului de servicii şi a celui privat

· Existenţa, preponderent în nordul regiunii, a unor firme private reprezentative cu capital strain sau mixt

· Existenţa bazei de cercetare în domeniul agriculturii, pomiculturii, viticulturii şi utilajului petrolier

· Potenţial  natural, cultural şi istoric pentru dezvoltarea turismului

· Forţa de muncă calificată în sectoare industriale tradiţionale

                        In ceea ce priveşte mediul rural, regiunea se caracterizeaza prin:

· Condiţii naturale favorabile dezvoltării economice

· Pondere ridicată a activităţilor nonagricole în partea de nord a Regiunii

· Tradiţii îndelungate în unele sectoare ale agriculturii

· Existenţa unor structuri embrionice în domeniul agroturismului

· Mediu de viaţă nepoluant

· Patrimoniu cultural, folcloric şi istoric deosebit

· Tradiţii istorice şi culturale nealterate

· Grad ridicat de electrificare al gospodăriilor

· Accesibilitate bună la reţelele de telecomunicaţii

· Forţă de muncă calificată

            Ultimul element analizat este reprezentat de resursele umane, componenţa esenţială a oricărui proces de dezvoltare strategică:

· Pondere ridicată a forţei de muncă tânără

· Pondere ridicată a populaţiei ocupate în partea de nord a Regiunii

· Creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă în sectorul serviciilor

· Forţă de muncă calificată, adaptabilă, creativă şi relativ ieftină

· Existenţa politicilor active de angajare

· Resurse de educare, formare şi instruire bune

· Dezvoltarea reţelei de centre locale de formare şi reconversie profesională

· Grad ridicat de cuprindere în învăţământul general şi liceal

· Existenţa în nordul regiunii a cinci universităţi

Pentru că aceste avantaje să poată constitui fundamentul unei dezvoltări durabile, este necesară luarea în considerare a următoarelor puncte slabe care de asemenea caracterizeaza regiunea:

            Cu privire la infrastructură locală şi regionala se ajunge la următoarele concluzii:

· Neutilizarea reţelelor de căi ferate la întreaga capacitate

· Starea tehnică necorespunzătoare a reţelelor de drumuri judeţene şi locale

· Eficienţă scăzută a sistemului de transport urban şi a transportului public

· Siguranţă redusă a traficului pe drumurile publice

· Infrastructură redusă a porturilor fluviale

· Infrastructură redusă de susţinere a serviciilor publice

· Reţele de gaze naturale insuficiente în partea de sud a regiunii

· Acces limitat la TIC

· Insuficienţa infrastructurii sociale şi de sănătate

Din punct de vedere economic, în cadrul regiunii trebuie controlate următoarele slăbiciuni :

· Dezechilibru economic între zonele regiunii

· Nivel scăzut al PIB/locuitor

· Valoare adaugată scăzută

· Declinul industriei tradiţionale

· Infrastructură de susţinere a activităţilor economice redusă

· Capacitate redusă a serviciilor sociale

· Facilităţi reduse pentru dezvoltarea sectorului IMM

· Iniţiativa antreprenoriala scăzută

· Existenţa de zone monoindustriale

· Cooperare redusă între cercetare şi industrie

· Pondere mică a tehnologiilor moderne în industrie şi agricultură

· Eficienţă scăzută a activităţilor de atragere a investiţiilor straine

· Calitate scăzută a managementului industrial şi agricol

· Predominarea producţiei cu valoare adaugată mică

· Competitivitate şi eficienţă scăzută a agriculturii

· Nivel scăzut privind procesarea şi marketingul produselor agricole

· Practicarea în multe zone a agriculturii de subzistenţă

· Număr redus al IMM-urilor cu activităţi în domeniul prelucrării şi valorificării superioare a produselor agro-alimentare

· Capital investiţional redus în agricultură

· Lipsa marketingului şi promovării regionale

· Acces şi nivel scăzut al folosirii TIC

                        In ceea ce priveşte mediul rural, regiunea se caracterizează prin:

· Condţtii tehnice necorespunzătoare  a reţelei de drumuri comunale

· Nivel scăzut de dezvoltare al infrastructurii sociale, serviciilor şi utilităţilor publice

· Număr redus al IMM-urilor

· Lipsa oportunităţilor de angajare

· Pondere redusă a activităţilor nongricole în partea de sud a Regiunii

· Lipsa forţei de muncă specializate în alte domenii (nonagricole)

· Nivel scăzut al educaţiei şi condiţiilor de trai

· Productivitate şi profitabilitate scăzută

· Grad redus de acceşibilitate

· Putere financiară scăzută a populaţiei rurale

Iar în domeniul resurselor umane:

· Declinul general al populaţiei

· Declinul populaţiei active şi ocupate

· Sporul natural negativ

· Pondere ridicată a populaţiei vărstnice

· Pondere scăzută a populaţiei ocupate cu studii superioare

· Nivel educaţional scăzut al populaţiei rurale

· Nivel scăzut al oportunităţilor de angajare in special in mediul rural

· Mobilitate scăzută a forţei de muncă

· Dezechilibrul pietei muncii

· Necorelarea  educaţiei şi instruirii cu cerinţele pietei muncii

· Oportunităţi reduse pentru învăţarea permanentă

· Nivel scăzut al instruirii profesionale

· Nivel scăzut al investiţiilor angajatorilor în dezvoltarea resurselor umane

· Lipsa oportunităţilor egale pentru persoanele supuse excluziunii sociale

· Venituri reduse

            Analizând toate aceste caracteristici, rezultă că la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Muntenia se pot identifica oportunităţi de dezvoltare:

La nivelul infrastructurii locale şi regionale :

· Dezvoltarea cooperării interne şi transfrontaliere

· Dezvoltarea cooperării cu ţările riverane fluviului Dunărea

· Creşterea competitivităţii şi atractivităţii regiunii

· Modernizarea infrastructurii de transport

· Modernizarea infrastructurii tehnice şi sociale

· Creşterea nivelului de utilizare a TIC

La nivelul economiei regionale :

· Dezvoltarea sectorului IMM şi de servicii

· Transferul de tehnologie şi de know-how

· Cooperarea între mediul de afaceri şi administraţia publică

· Accesul la piaţa internă a Uniunii Europene

· Creşterea potenţialului oferit de domeniul cercetării şi mediul universitar

· Îmbunătăţirea calităţii mediului de afaceri

· Dezvoltarea infrastructurii de sustinere a activităţilor economice

· Creşterea potentialului turistic şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor turistice

· Dezvoltarea agriculturii ecologice 

· Diversificarea producţiei agricole

· Creşterea volumului produselor cu valoare adaugată ridicată

· Îmbunătăţirea nivelului de atractivitate al regiunii            

                        Pentru mediul rural, următoarele oportunităţi sunt identificate:

· Regenerarea comunităţilor rurale

· Dezvoltarea sectorului IMM în domenii productive şi de servicii, specifice mediului rural

· Facilităţi pentru asociaţiile agricole

· Dezvoltarea agroturismului şi protejarea tradiţiilor istorice şi culturale

· Investiţii de protecţie a mediului

· Creşterea volumului de produse ecologice

· Creşterea activităţilor nonagricole

            In ceea ce priveşte resursele umane:

· Îmbunătăţirea sistemului educaţional

· Orientarea programelor educaţionale, de formare şi instruire spre specializari în domeniile cerute de piata forţei de muncă

· Dezvoltarea antreprenoriatului

· Dezvoltarea formelor de stimulare a angajărilor

· Programe de includere socială în mod egal pe piaţa forţei de muncă, a femeilor şi bărbaţilor

· Dezvoltarea societăţii civile

· Cooperarea internă şi externă în domeniul educaţiei şi formării

· Tehnici moderne de educaţie

            Regiunea trebuie însă să contracareze ameninţările identificate la acest nivel, care trebuie cunoscute mai intâi pentru a contura modalităţile de ameliorare a efectelor acestora:

In ceea ce priveşte infrastructura locală şi regională:

·    Surse financiare insuficiente de dezvoltare a infrastructurii locale şi regionale

• Omiterea orientarii investiţiilor spre sectoarele cu potenţial de creştere
• Omiterea corelarii investiţiilor cu sistemul educaţional şi mediul de afaceri

La nivelul economiei:

· Instabilitatea macroeconomică

· Riscul de a nu face faţă presiunii competitive existente in Uniunea Europeană

· Stagnarea pătrunderii capitalului strain

· Lipsa culturii antreprenoriale

• Lipsa capitalului de sustinere a Investiţiilor in economie

· Protectie scăzută a pietelor indigene

· Subestimarea rolului IMM-urilor în economia regiunii

· Incetinirea procesului de dezvoltare şi diversificare a economiei rurale

• Procesul redus de modernizare şi restructurare al agriculturii

· Fragmentarea exploataţiilor  agricole

· Cadru legislativ instabil şi complex

· Fenomenul coruptiei şi economia subterana

Mediul rural este ameninţat de:

· Subestimarea importanţei mediului rural în dezvoltarea generala a regiunii

· Lipsa capitalului pentru sustinerea investiţiilor

· Valorificarea insuficientă a potenţialului existent

· Dezvoltarea lenta a economiei rurale

· Creşterea disparităţilor între diversificare rurale

· Migraţia tinerilor către zonele urbane

· Adâncirea dezechilibrului în comunitatile rurale şi depopularea excesivă a acestora

Iar în domeniul resurselor umane trebuie ţinut cont de:

· Continuarea declinului demografic

· Subestimarea problemelor sistemului educaţional

· Adâncirea dezechilibrului pe piaţa muncii între cerere şi ofertă

· Apariţia unor fenomene sociale

· Creşterea somajului în rândul absolvenţilor de liceu şi de universităţi

· Reducerea populaţiei cu studii superioare

· Reducerea fondurilor necesare dezvoltării resurselor umane

· Migrarea forţei de muncă înalt calificată

· Lipsa oportunităţilor de angajare

· Abandonul şcolar

Pe baza analizei situaţiei existente, a oportunităţilor existente şi a avantajelor identificate la nivel regional, au fost astfel stabilite un set de obiective bazate pe priorităţi de dezvoltare şi un set de măsuri pentru implementarea acestora:

Obiectivul 1 - Creşterea nivelulului de competitivitate şi atractivitate al  regiunii

Creşterea nivelului de competitivitate şi atractivitate al regiunii urmăreşte sa întărească  avantajele comparative existente, prin investiţii în infrastructura de transport, tehnică şi socială care să dezvolte potenţialul întregii regiuni.

Obiectivul 2 - Creşterea capacităţii inovatoare şi competitivităţii mediului de afaceri al  regiunii

Obiectivul urmăreşte crearea condiţiilor necesare creşterii performantelor mediului de afaceri şi sustinerea îmbunătăţirii competitivităţii regiunii

Obiectivul 3 - Dezvoltarea economică, socială şi culturală durabilă şi echilibrată a comunităţilor rurale

Obiectivul urmăreşte dezvoltarea unui mediu rural atractiv şi prosper, printr-o abordare integrată şi echilibrată în ceea ce priveşte dezvoltarea comunităţilor şi economiei rurale, favorizând contribuţia pozitivă a acestuia la prosperitatea regională.

Contextul de mai sus se intenţioneaza a fi obţinut prin:

· Dezvoltarea unei economii rurale diversificată, competitivă şi puternică;

· Creşterea competitivităţii agriculturii, diversificarea şi orientarea acesteia spre nevoile pieţei;

· Dezvoltarea mediului de afaceri rural;

· Diversificarea şi modernizarea sistemelor de producţie şi procesare;

· Furnizarea de surse alternative de venituri pentru fermieri prin diversificarea activităţilor;

· Îmbunătăţirea reţelelor locale de transport şi TIC;

· Regenerarea continuă a comunităţilor rurale şi îmbunătăţirea infrastructurii de servicii;

· Dezvoltarea şi îmbunătăţirea mediului fizic şi social în comunităţile rurale;

· Îmbunătăţirea accesului comunităţilor rurale la servicii de educaţie, instruire, angajare şi consiliere ;

· Conservarea moştenerii naturale şi culturale a comunităţilor rurale;

· Promovarea dezvoltării rurale utilizând forţa de muncă locală, materiale şi abilităţi tradiţionale.

Obiectivul 4 – Creşterea stabilităţii sociale şi eficientizarea potenţialului forţei de muncă al regiunii

Obiectivul urmăreşte să promoveze abordarea cererii proprii de instruire a forţei de muncă cât şi promovarea oportunităţilor egale şi a accesului pentru toţi.

            In concordanţă cu cerinţele comunitare, dezvoltarea regiunii va trebui să se bazeze pe “obiectivele orizontale”:

• Sustenabilitatea Mediului
• Oportunităţi Egale
• Inovare şi Societatea informaţională

Pentru atingerea obiectivelor dezvoltării regiunii au fost identificate următoarele priorităţi care răspund nevoilor specifice de dezvoltare ale regiunii, şi pentru care au fost fixate măsuri concrete.

Prioritatea 1 – Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale

Măsura 1.1 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi portuare, incluzând  infrastructura şi activităţile de suport a acesteia

Măsura 1.2 Dezvoltarea utilităţilor, serviciilor publice şi a infrastructurii sociale

Măsura 1.3 Dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de telecomunicaţii şi facilitarea accesului la serviciile IT

Măsura 1.4 Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului 

Măsura 1.5 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii energetice

Măsura 1.6 Modernizarea şi regenerarea siturilor industriale şi a zonelor urbane

Măsura 1.7 Reconstrucţa ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural

Prioritatea 2 – Dezvoltarea afacerilor

Măsura 2.1 Dezvoltarea infrastructurii de afaceri

Măsura 2.2 Stimularea infiinţării de noi IMM-uri şi creşterea competitivităţii celor existente

Măsura 2.3 Promovarea inovării, cercetării şi dezvoltării tehnologice

Măsura 2.4 Stimularea investiţiilor sectorului privat în economia regiunii

Măsura 2.5 Dezvoltarea infrastructurii turistice  şi a activităţilor de sprijin pentru turism

Măsura 2.6 Creşterea serviciilor de sprijin şi consultanta pentru IMM-uri

Măsura 2.7 Promovarea cooperării interne şi internaţionale.

Prioritatea 3 – Dezvoltarea rurală şi eficientizarea agriculturii

Măsura 3.1 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii fizice şi sociale a comunităţilor rurale.

Măsura 3.2 Diversificarea economiei rurale şi creşterea competitivităţii acesteia

Măsura 3.3 Diversificarea şi dezvoltarea sectorului agricol şi agro-alimentar

Măsura 3.4 Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii de sprijin a agriculturii

Măsura 3.5 Îmbunătăţirea procesarii şi marketingului produselor agricole

Măsura 3.6 Conservarea şi îmbunătăţirea mediului înconjurător al comunităţilor rurale şi protejarea moştenirii culturale

Măsura 3.7 Dezvoltarea sectorului de servicii concentrat pe specificitatea mediului rural

Prioritatea 4 – Dezvoltarea resurselor umane

Măsura 4.1 Adaptarea continuă şi structurarea sistemului educaţional  şi de pregătire profesională în conformitate cu cerinţele pieţei muncii.

Măsura 4.2 Adaptabilitatea forţei de muncă şi dezvoltarea antreprenoriatului

Măsura 4.3 Politici active pentru angajare.

Măsura 4.4 Promovarea dezvoltării şi incluziunii sociale.

In concordanţă cu cerinţele comunitare, dezvoltarea regiunii va trebui să se bazeze pe “obiectivele orizontale”:

• Sustenabilitatea Mediului
• Oportunităţi Egale
• Inovare şi Societatea informaţională

IV. PREZENTAREA GENERALA A COMUNEI CIORANI

1. Localizare

Comuna Ciorani are ca vecini:
     - la N comuna Fulga de Jos
     - la E comuna Sălciile
     - la S comuna Adâncata
     - la V comuna Dragăneşti
     - la S-V judeţul Ialomiţa

Căi de acces în comună: 
- Legatura cu reşedinţa de judeţ se face prin DN1 B Ploieşti-Albeşti şi continuă pe DN1 D Albeşti-Ciorani-Urziceni.
- Din DN1 D se desprinde DJ 201 A Ciorani-Adâncata.
- Comuna mai este străbătută de DC 78 A spre SC 79 Fulga-Sălciile.
- DJ 148 care traversează Cricovul Sărat prin intermediul unui pod şi face legătura cu staţia C.F.R. pe ruta Ploieşti-Urziceni, care este situată la cca. 7 km de comună.

2. Cadrul natural şi calitatea factorilor de mediu

2.1 Cadrul natural

Comuna Ciorani este aşezată în colţul sud-estic al judeţului Prahova, la hotarul cu judeţul Ialomiţa, pe malul stâng al râului Cricovul-Sărat, întinzându-se pe o lungime de aproximativ 6 km, şi o lăţime ce variază între 0,5-1 km. Faţă de paralela 45° latitudine nordică se află la o distanţă de 30 km, iar faţă de meridianul de 26° longitudine estică ce trece prin municipiul Ploieşti, la o distanta de 40 km.

            Comuna este străbătută de la nord la sud de drumul naţional DN1, care leagă reşedinţa judeţului şi Valea Prahovei cu oraşele: Urziceni, Slobozia, Constanţa, preluând un important trafic de tranzit cu caracteristic turistic, între nordul ţării şi litoralul Mării Negre. In partea de vest, la aproximativ 5 km de centrul comunei, se află gara Ciorani, pe linia ferată Ploieşti-Urziceni-Călăraşi. Faţă de comunele din jur este situată la distanţe relativ reduse, mărginindu-se la sud cu comuna Adâncata (Răşinari) 5 km; la vest cu comuna Brazii (Răduleşti) 9 km -ambele in judeţul Ialomiţa; la 7 km est cu Sălciile; la 9 km nord cu Fulga şi la 5 km nord-vest cu satul Bărăitaru, comuna Drăgăneşti. Oraşele spre care gravitează în special interesele comerciale ale locuitorilor se afla la distanţe aproximativ egale (21-24 km): la nord-est Mizil; la nord-vest Urlaţi şi la sud-est Urziceni, judeţul Ialomiţa.

           Suprafaţă teritoriului administrativ este de 8046 ha, suprafaţă care cuprinde atât intravilanul cât şi extravilanul localităţii  iar altitudinea este: 75-125 m.

2.2. Clima şi calitatea aerului

Factorii climatici generali, şi în special cei locali, sunt favorabili unei clime specifice zonei de campie.

Temperatura medie anuală nu depăseşte 20,6°C; în lunile de vară fiind cuprinsă în intervalul 20,6 – 37,2°C (iunie – iulie). In medie, temperaturile maxime pe tot timpul anului ating 35°C, iar în luna august 35,1°C.

Precipitaţiile sunt bogate. Precipitaţiile iarna sub formă de zăpadă au o pondere mare (numărul zilelor cu ninsoare este de aproximativ patru luni) şi vara sub formă de ploi .

2.3. Apa

Reţeaua hidrografică este destul de bine dezvoltata, teritoriul comunei fiind străbătut chiar prin centrul sau, de la nord-vest la sud, de Cricovul-Sărăt, al treilea rau mai important al judeţului, cu o lungime totală de 83 km, cu un bazin foarte mare, de 654 km² şi un debit permanent, dar relativ modest în vreme de seceta. Deoarece suprafaţă terenului este în general neteda, cu ondulaţii abia sensibile, inclinarea pantei fiind mica de 0,3%, Cricovul-Sărat prezintă puternice meandrari şi divagari ale cursului, inclusiv în zona satului.

 La marginea comunei, apa acestuia nu poate fi folosită la irigat sau pentru adăpat animale deoarece are un conţinut ridicat de săruri (Cl-117,8 mg% şi SO-29, 62%) fiind puternic sălcie. In ultimul timp, s-a observat o oarecare reducere a salinităţii datorate modificărilor din cursul sau superior, ca urmare a cutremurului din 4 martie 1977, presupunându-se o îndepărtare de samburile de sare. Nivelul stratului de apa potabilă oscilează între 8-12m în Cioranii de Sus, Silişte şi Chirnogi, 12-18 m şi mai ales în jurul cotei de 23 m de la nivelul terenului în partea centrală şi sud-estica a localităţii, unde în urmă cu 40-50 de ani erau renumite fântânile de la ,,Vădana" şi ,,Bâlea" pentru apa lor buna la prepararea hranei, spălat şi adăparea animalelor, faţă de cele mai puţin adânci care aveau apă sălcie.

Astăzi, cvasitotalitatea fântânilor din acest perimetru se foreaza la 19-23m. In afara vetrei satului, apele freatice variază între 0,4-1 m în părţile cele mai joase şi 9-10 m în părţile cele mai înalte, cu nivelul hidrostatic variabil în funcţie de precipitaţii. La ploile puternice, râurile din zonă, mai ales Cricovul-Sărat, produc eroziuni, întreaga cantitate de apă şi material solid aflat în suspensie fiind cărată spre câmpie unde se varsă înalţând luncile, fenomen observabil şi în prezent.

2.4. Solurile

Ca structura, solurile sunt destul de diversificate, în funcţie de predominarea aluviunilor grosiere sau fine şi de vechimea acestora. Astfel, în zona riverana râurilor ce traversează teritoriul, apar soluri nisipoase, aluviuni şi soluri aluvionale.

Din cauza texturii grele a acestora şi a substratului impermeabil, pe unele suprafeţe apar stagnări temporare sau permanente de apă, dând caracter de lacoviste, soluri grele, gleizate, etc. In stanga Cricovului, în partea de răsărit a satului, ca tip zonal de sol întâlnim cernoziomul levigat, cu un conţinut mijlociu în humus şi azot, moderat în potasiu şi slab aprovizionat în fosfor. In general, pe întreaga suprafaţă, humusul variază între 1,26-4,8%.

Studiile întreprinse în ultima vreme au arătat unele deficienţe în substanţe nutritive, ce ar putea fi corectate prin lucrări ameliorative. Deşi nu se ridică la calitatea celor din Bărăganul ialomiţean, solurile comunei Ciorani, au însuşiri favorabile unei folosiri variate şi un suficient potenţial nutritiv care sa asigure în anii normali, producţii bune la majoritatea culturilor practicate.

O analiză a factorilor de mediu din ultimii 10 ani indică o scadere a coeficientului general de poluare în raport cu anul 1990, dar reducerile înregistrate sunt în ceea mai mare măsură rezultatul reculului din toate sectoarele economice, ca urmare a crizei care caracterizeaza în ultimii ani  industria romaneâscă.

2.5. Vegetaţia

Cadrul natural de ansamblu al teritoriului comunei îl constituie unitatea morfologică a Câmpiei Romane, subunitatea campiei de subsidenta şi divagare, sectorul estic reprezentat de Câmpia Gherghiţa-Sararii. In cuprinsul acestui compartiment se deosebesc trei sectoare: Câmpul Amaru, Câmpul Limpezisul-Smârdan şi Câmpul Ciorani-Sălciile, în cuprinsul căruia este situat perimetrul comunei Ciorani. La rândul său Câmpul Ciorani-Sălciile se încadrează între Valea Cricovului-Sărat -la vest şi Valea Fulga -la est - sud-est şi se caracterizează morfologic printr-un relief de campie uşor ondulat cu aspect în general plan, care înclină de la N-V spre S-E, cote medii cuprinse între 67-75 m. Retragerea ultimilor resturi ale Lacului Getic produsa în holocen, se pare ca a întarziat ceva mai mult în zona de subzidenţă, în special în Câmpia Gherghita-Saratii. De-a lungul cursului râului Cricov se dezvoltă zona de luncă şi de terasa a acestuia, conjugate cu a Prahovei, cu aspect relativ plan şi stabil.

Principala disfuncţionalitate în acest domeniu este lipsa unor perdele verzi de protecţie între sursele de poluare şi zonele de locuit, dotarea cu spaţii verzi sub necesar, mobilierul urban fiind insuficient.

2.6. Resurse

Resursa naturală de bază care constituie suportul dezvoltării economice a comunei Ciorani este fondul funciar agricol.

3. Repere istorice

Comuna Ciorani este atestată documentar într-un hrisov din „1952 – august 1593” prin care Alexandru cel Rău întăreşte comisul Moga să stapânească o parte din ocina din Ciorani. - Acest comis primise ocina încă de pe vremea lui Mihai Voievod (1585). - Denumirea satului este posibil să vină de la greco-latinul Korax-Corb, cioara, ipoteza sustinuta şi de traditia locală, - La începutul secolului XIX comuna Ciorani era formata din 2 sate: Cioranii de Jos şi Cioranii de Sus care în 1908 se unifica administrativ şi formeaza actuala comuna Ciorani.

Imensul platou dinspre Prahova şi Istau, lung de aproximativ 16 kilometri, tăiat în două părţi egale de Cricovul-Sarat, de-a lungul căruia s-a format comuna Ciorani, a oferit omului încă din cele mai vechi vremuri, pământ fertil pentru ogor şi păşunat, apă, lemne, vânat şi adăpost. In pădurile de stejar ce creşteau aici din belsug. Intr-un asemenea spaţiu geografic, nu este de mirare că cele mai vechi urme de locuire umană, datează din preistorie.

Dovada certa în acest sens sunt numeroasele fragmente de ceramică neolitică descoperite de noi în mai multe puncte situate în vatra de astăzi a Cioranilor, cât şi în afara ei. Astfel, în jurul movilei de la Orboieşti şi de acolo pe panta vechiului mal al Cricovului până la marginea satului, prin anii 1960-1969, din pământul proaspăt arat, s-au recuperat o mulţime de fragmente ceramice, bucîţi de zgură şi alte urme materiale, studiate ulterior de specialist de la Muzeul Judeţean Prahova.

Resturi ceramice asemănătoare, s-au depistat mai tarziu şi-n alte puncte situate în vatra satului. Este vorba de locurile unde odinioară se găseau două movile, din pământul carora oamenii au confectionat caramida sau le-au atenuat înălţimea din nevoi gospodăreşti. Una din ele, era amplasată în zona Ţigănie, în curtea locuitorului Paun Ştefan zis al Catrinei, iar cealaltă cam la 1,5 km distanţă în sectorul Chirnogi, la nord-vest de biserica de aici, aproape de malul actual al Cricovului, în dreptul locuinţei lui Manea Răduţa. Din spusele bătrânilor, rezulta că în aceste perimetre, oamenii găseau resturi de podoabe, cercei, inele, columne monede de aramă şi bronz şi chiar comori. Tradiţia păstrează numele unor ,,norocoşi" care spre sfărşitul veacului trecut, ar fi găsit asemenea valori în malul Cricovului, ca Pârvu Neculai Aron şi, Pantazi al Marioarei.

Orice aşezare rurală este o entitate cu anumite particularităţi, dificil de observat uneori. Studiind, chiar sumar, locuinţa şi curtea, alimentaţia şi portul, tradiţiile, obiceiurile şi mentalităţile, graiul şi alte aspecte ale vieţii cotidiene, putem surprinde elemente comune, definitorii pentru civilizaţia românească, dar şi particularităţi locale care dau acea notă de culoare şi de ,,iz istoric" fiecărui sat.

In legatură cu habitatul, putem să presupunem că şi la Ciorani, asemeni tuturor aşezărilor din Câmpia Româna, au existat până la sfarşitul sec. al XVIII-lea, atât locuinţe de suprafaţă cu 1-2 încăperi, cât şi bordeiul semingropat, despre care moş Matei Minea (1885) auzise de la străbunicul său. Pe tot parcursul sec. al XVIII-lea şi în sec. al XlX-lea, casele ţărăneşti se construiau cu furcile direct în pământ, cu pereţii îngrădiţi din nuiele, peste care se aplicau mai multe straturi de lut. Cu acest prilej se organiza o ,,claca" cu participarea rudelor, vecinilor şi prietenilor, unde femeile ,,bulgareau" pereţii, iar bărbaţii umpleau temelia cu pământ până la 40-50 cm deasupra solului.

V. ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE

Analiza şi estimarea situaţiei comunei Ciorani se va face pe 6 domenii prioritare care sunt cuprinse în priorităţile operaţionale ale Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 care reprezintă “documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, aprobat de Guvern şi elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economică a României în conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene” (sursa: sinteză PND 2007-2013).

Pentru o analiză mai detaliata a celor 6 domenii s-a împărţit fiecare în categorii, după cum urmează:

DOMENII	CATEGORII
1.Agricultură, silvicultura şi dezvoltare rurală	Agricultură
	Producţia vegetala
	Viticultura
	Zootehnia
	Silvicultura
	Piscicultura
2. Infrastructură şi Mediu	Infrastructură de transport
	Infrastructură de utilităţi
	Sănătate
	Mediu
3. Economic	Mediu de afaceri
4. Turism	Turism
5. Educaţie şi cultura	Invăţământ
	Cultură
6. Resurse Umane	Populaţia
	Piaţa muncii
	Servicii Sociale

1.Agricultură, silvicultura şi dezvoltare rurală

1.1. Agricultură

Suprafaţa teritoriului administrativ este de 8046 ha, fiind împărţită astfel: arabil 6511 ha, păşune 674 ha, pădure 189 ha, vii 56 ha.

Teritoriul agricol se caracterizeaza printr-o pretabilitate ridicată pentru cultura mare (porumb, grâu) şi pentru cultura plantelor tehnice (orz, orzoaică, ovăz). Suprafaţă arabilă constituie baza unor producţii importante de porumb, grâu, orz, rapiţă, floarea soarelui  şi legume care se valorifica în cea mai mare parte în gospodăriile populaţiei, dar există şi o producţie de legume care se valorifica pe piaţa.

1.2. Producţia vegetala

Repartizarea principalelor culturi agricole în comuna Ciorani:

Nr. Crt.	Cultura	Suprafaţă cultivată (ha)
1.	Grâu	2345
2.	Porumb	1591
3.	Orz	276
4.	Rapiţă	365
5.	Floarea soarelui	938
6,	Orzoaică	285
6.	Legume	71

1.3. Viticultura

In comuna Ciorani, zona viticolă este reprezentata prin 56 ha soiuri HPD.

1.4. Zootehnia

Creşterea animalelor reprezintă una din activităţile de baza ale locuitorilor comunei. Creşterea animalelor se face în sistem gospodăresc pentru consumul propriu.

Nr. Crt.	CATEGORIA	NUMARUL
1.	Păsări	21300
2.	Bovine	1349
3.	Caprine	300
4.	Ovine	1475
5.	Porcine	800
6.	Cabaline	225
7.	Familii de albine	200

Pentru a se ajunge la un standard European de dezvoltare, la nivelul comunei Ciorani se doreşte înfiinţarea exploataţiilor  agricole, complexelor zootehnice şi unităţilor de prelucrare a legumelor.

1.5. Silvicultura

Existenţa pădurilor de stejar.

1.6. Piscicultura

Principalul curs de apă care străbate teritoriul comunei Ciorani este râul Cricovul Sarat.

2. Infrastructură şi Mediu

2.1 Infrastructură de transport

Principalele drumuri de acces în comuna:

Ø DN1 B Ploieşti-Albeşti;

Ø DN1 D Albeşti-Ciorani-Urziceni ;

Ø DJ 201 A Ciorani-Adâncata

Ø DC 78 A spre SC 79 Fulga-Sălciile

Ø DJ 148.

Comuna Ciorani este localizată în apropierea unor oraşe importante:

Ø Urziceni– 20 km pe DN 1D Nord,

Ø Ploieşti– 40 km pe DN 1 D Sud,

Ø Bucureşti – 75 km.

In prezent, drumurile din comună sunt asfaltate în proporţie mică. Modernizarea drumurilor locale face parte din proiectele prioritare ale comunei în perioada 2008 – 2013.

2.2. Infrastructură de utilităţi

Localitatea este racordată la reţeaua de alimentare cu apa potabilă în proporţie de 30%.

Comuna Ciorani dispune de reţea de reţea de canalizare 2%, reţea de gaze naturale 95% şi internet 30%.

Gopspodariile din comuna Ciorani sunt racordate la sistemul naţional energetic in proportie de 95%.

Localităţile din cadrul comunei sunt în raza de acoperire a sistemului de telefonie mobilă: Vodafone, Orange, Zapp, Cosmote. Comuna Ciorani beneficiază de servicii de telefonie mobilă în proporţie de 40%, telefonie fixă – 80%.

2.3. Sănătate

In cadrul comunei Ciorani, asistenţa medicală este asigurată în cele două dispensare umane. În comună există şi trei farmacii.

2.4. Mediu

               Planul Naţional de Adoptare a Aquis-ului Comunitar în domeniul gestiunii deşeurilor impune crearea cadrului legislativ armonizat cu cel al Comunităţii Europene.

In comuna Ciorani, activitatea de colectare, transport şi depozitare a rezidurilor  menajere este asigurată de către SC ITECOL Ploieşti. Depozitul de gunoi al comunei nu corespunde nevoilor de depozitare actuale astfel ca găsirea unui alt teren pentru amenajarea unei rampe şi a unui depozit ecologic pentru resturile menajere şi deşeuri se afla în atenţia Primariei.  

Actualele practici de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor sunt necorespunzătoare generand un impact negativ asupra factorilor de mediu, facilitand  inmultirea şi diseminarea agenţilor patogeni. Ca urmăre a lipsei de amenajari şi a expolatarii deficitare, depozitul de deseuri reprezintă unul dintre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact şi de risc pentru mediu şi Sănătatea publica.

Principalele disfunctionalitati in domeniul protectiei mediului au fost cauzate de următoarele:

· în sistemul de  gospodarire comunală – salubritate, poluarea mediului s-a datorat  lipsei   unui depozit de deşeuri menajere amenajat corespunzător.

· lipsa precolectării controlate a deşeurilor menajere în saci de plastic sau pubele pe apartamente şi gospodării, colectarea pe platforme amplasate necorespunzător, aprinderea acestora de către cetăţeni, cât şi ridicarea cu întarziere a deşeurilor în special în sezonul cald, crează un impact negativ  asupra mediului şi cadrului zonei de locuit.

Aceste aspecte conduc la creşterea cantităţii de deşeuri depozitate, reducerea perioadei de utilizare a depozitului existent şi a  cantităţilor de deşeuri reciclabile.

Depozitarea necontrolată a gunoaielor de-a lungul pârâielor, râurilor, drumurilor, căilor ferate, în parcuri sau depozitarea provizorie în gropile de pe malul raului Cricovul Sărat, impun amenajarea unui depozit ecologic pentru  reziduurile urbane, în vederea reciclării acestora şi a reducerii poluării mediului (aer, apă, sol).

3. Economic

Sectorul privat, încă timid, este destul de slab reprezentat, doar cateva firme înregistrând succese în domeniile industriei uşoare, construcţiilor, producerii de tâmplărie din pvc, producţie mobilier, productie produse de panificatie şi patiseri, transport, întretinere instalaţii electrice sau din domeniul prelucrarii lemnului. Există în comună şi două unităţi bancare.

3.1. Mediu de afaceri

In vederea atragerii a cât mai multor investitori în teritoriu este nevoie de adaptarea şi de implicarea autorităţilor locale. In acest sens se oferă divere facilităţi între care scutiri de taxe şi impozite, concesionări/închirieri terenuri.

 Se aşteaptă investiţii în înfiinţarea de exploataţii  agricole şi puncte de prelucrare a meteriilor prime, înfiinţarea unui complex zootehnic, revitalizarea meştesugurilor tradiţionale, dezvoltarea turismului şi agroturismului.

La nivelul comunei se poate practică o agricultură rudimentară şi ecologică.

4. Turism

In comuna Ciorani există puncte de atracţie, care ar putea aduce venituri substanţiale atât locuitorilor interesaţi care doresc să investească în acest domeniu cît şi administraţiei  locale care ar benefecia de pe urma turismului prin contribuţiile noilor întreprinzători la bugetul local.

            Datorită organizării regionale, facilităţilor fiscale şi avantajelor oferite, la nivelul zonei exista posibilităţi multiple de a se investi în turism.

5. Educaţie şi cultura

5.1. Invăţământ

            In cadrul comunei Ciorani procesul de învăţământ se desfaşoară în cadrul celor cinci şcoli şi trei grădiniţe moderne.

5.2. Cultura şi culte

In comuna Ciorani  există trei biserici şi un cămin cultural.

6. Resurse Umane

6.1. Populaţia

               Populaţia comunei este în prezent de cca 7162 persoane, din care 1577 copii, populaţie activă 1997, pensionari 2385 şi populaţie inactivă 1203. Populaţia este specialzată în agricultură 461 persoane, industrie 335 persoane, construcţii 81 persoane, transport 156 persoane, comerţ 145 persoane, administraţie publică 151 persoane, învăţământ 72 persoane, sănătate 46 persoane, alte 89 persoane.

6.2. Servicii Sociale

Asistenţă sociala

Serviciul de asistenţă socială este organizat în cadrul primăriei ca serviciu distinct.

In comuna Ciorani nu funcţionează nicio fundaţie umanitară.

VI. ANALIZA SWOT

Orice comună trebuie să asimileze şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce priveşte dezvoltarea sa în viitor. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunităţi şi se consumă iraţional resurse preţioase. Experienţa internaţională a arătat că proiectele şi programele operaţionale funcţionează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent şi când există o coordonare la nivel strategic.

Procesul de planificare strategică (PPS) a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunităţii pe o perioadă de 5-7 ani. Etapele metodologice principale ale PPS au fost următoarele: realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunităţii, analiza sectorială a domeniilor strategice principale şi articularea documentului strategic.

Principiile care au stat la baza PPS au fost asigurarea validităţii ştiinţifice, implicarea comunităţii, transparenţa, obiectivitatea, coerenţa şi continuitatea demersului.

Pentru a da roade, însă, planificarea strategică trebuie însoţită de promovarea, la nivelul administraţiei publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice şi să speculeze oportunităţile aparute în beneficiul comunităţii.

Analiza SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect. Numele este descriptiv: Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunităţi), Threats (riscuri).

            Pentru a avea certitudine că politicile şi programele existente corespund necesităţilor de dezvoltare a comunei Ciorani, în cadrul limitărilor impunse de resursele locale disponibile şi pentru accesarea fondurilor prin care Uniunea Europeană susţine politica de dezvoltare regională s-a impus elaborarea strategiei de dezvoltare locală pentru perioada 2007-2013.

Punctele forte şi cele slabe sunt legate de comună şi de strategiile acesteia, şi de modul cum se compară cu concurenţa. Oportunităţile şi ameninţările vin dinspre mediul de piaţă şi din direcţia concurenţei; de regulă sunt factori asupra cărora zona în general nu are niciun control. Analiza SWOT ia în considerare organizarea aşezării, performanţele acesteia, produsele cheie şi pieţele strategice.

            Analiza SWOT permite concentrarea atenţiei asupra zonelor cheie şi realizarea de prezumţii (presupuneri) în zonele asupra cărora există cunoştinţe mai puţin detaliate. În urmă acestei analize se poate decide dacă zona îşi poate îndeplini planul, şi în ce condiţii.

            Unele "oportunităţi" şi "ameninţări" vor apărea din "punctele tari" şi "punctele slabe" ale comunei.

            Ameninţările pot fi concrete sau potenţiale.

            Întrebări cheie care îndrumă analiza strategică:

            În urmă analizei SWOT s-au identificat trei principii prioritare care ar trebui să stea la baza elaborării strategiei în vederea dezvoltării durabile, şi anume:

1. Viaţa economică a comunei Ciorani, trebuie revigorată şi dezvoltată în toate domeniile sale: agricultură, zootehnie, industrie, comerţ şi silvicultură.

Consilul Local va trebui să investească pentru revitalizarea vieţii economice a comunei, trebuie să fie prioritatea numărul unu, deoarece  produce cele mai mari efecte benefice.

2. Infrastructură necesită îmbunătăţirii continuu, de aceea investiţiile trebuie făcute după anumite criterii economice astfel încât să producă beneficii:

- siguranţa şi securitatea locuitorilor comunei împotriva calamităţilor;

- raportul valoarea investiţiei/ efecte economico-financiare produse;

- raportul valoarea investiţiei/numărul beneficiarilor.

3. Conex factorului economic un alt  punct important pentru creşterea atractivităţii comunei îl constituie facilităţile culturale şi de agrement pe care le oferă sau pe care ar putea să le ofere comuna Ciorani, astfel încât confortul social al locuitorilor să fie îmbunătăţit. Complementar acest lucru va creşte şi atractivitatea turistică a comunei.

AGRICULTURĂ, SILVICULTURA ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

PUNCTE TARI	PUNCTE SLABE
Ø Ponderea foarte mare a ocupaţiei populaţiei în domeniul agriculturii; Ø Suprafaţă mare de teren arabil, care se pretează unei game largi de culturi agricole cum ar fi: grâu 2354 ha, porumb 1591 ha, floarea soarelui 938 ha, orz 276 ha, rapiţă 365 ha, orzoaică 285 ha, 71 ha legume şi viţă de vie pe 56 ha; Ø Dezvoltarea activităţii zootehnice prin Existenţa condiţiilor şi tradiţiilor deţinute de fiecare familie; Ø Locuitorii deţin 21300 de păsări, 1349 capete de bovine, 300 capete de caprine, 1475 capete de ovine, 800 capete de porcine, 100 capete de cabaline şi 225 familii de albine.	Ø Dezvoltare slabă în domeniul pomiculturii, în zonă nu se află livezi; Ø In sectoarele din agricultură utilarea tehnică este precară; Ø Produsele specifice nu sunt încadrate intr-un sistem de colectare, prelucrare şi valorificare superioara a acestora; Ø Lipsa unor resurse materiale care să faciliteze angajarea specialiştilor în domeniul agriculturii din mediul rural în stadiul actual; Ø Ponderea ridicată a activităţii zootehnice în gospodăriile agricole individuale comparativ cu exploatările agricole; Ø Varietăţi reduse ale activităţilor economice în zona rurală; Ø Echipamentele de irigaţii lipsesc în zonă; Ø Produsele specifice insuficient promovate în zona rurală; Ø Fondurile financiare insuficiente pentru modernizarea şi popularea infrastructurii zootehnice; Ø Numărul redus de posturi alocate pentru serviciile de consultanţă; Ø Lipsa activităţilor şi serviciilor generatoare de venituri specifice zonei rurale.
OPORTUNITĂŢI	RISCURI
Ø Înfiinţarea de exploataţii  agricole şi a activităţilor conexe; Ø Înfiinţarea de ferme zootehnice şi a activităţilor conexe; Ø Împăduriri si liziere de protecţie; Ø Valorizarea produselor agricole prin asocierea producătorilor agricoli; Ø Existenţa Planului Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală; Ø Aprobarea Programului Naţional – Cadru de Restructurare şi Modernizare a unor unităţi de profil zootehnic şi din industria alimentară; Ø Existenţa cadrului legislativ pentru întemeierea şi dezvoltarea exploatărilor agricole; Ø Accesarea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală şi Fondului European pentru Pescuit pentru proiectele de Investiţii realizate dupa 1 ianuarie 2007, pentru finanţarea agriculturii şi dezvoltării rurale şi pisciculturii; Ø Sprijinul oferit de Oficiul Judeţean pentru Consultanţa Agricolă din judeţul Prahova cu privire la accesarea fondurilor europene.	Ø Majorarea numărului de concurenţi pentru produsele agroalimentare de pe piaţă Uniunii Europene; Ø Cadrul legislativ instabil; Ø Lipsa unui cadru legal pentru protejarea producţiei agricole interne; Ø Slaba informare a producătorilor agricoli cu privire la normele europene; Ø Resurse financiare insuficiente pentru finanţarea şi co-finanţarea proiectelor finanţate prin Fonduri Structurale, Fonduri de Coeziune, FEADR şi FEP; Ø Cunoştinţe sumare legate de elaborarea şi implementarea proiectelor finanţate din Fonduri Structurale, Fonduri de Coeziune, FEADR şi FEP.

INFRASTRUCTURĂ ŞI MEDIU

PUNCTE TARI	PUNCTE SLABE
Ø Existenţa reţelei de electricitate în proporţie de 95%; Ø Existenţa reţelei de gaz metan în proporţie de 95% ; Ø Existenţa reţelei de telefonie fixă în proporţie de 80% ; Ø Existenţa reţelei de CaTV în proporţie de 70% ; Ø Existenţa unor zone verzi amenajate; Ø Blocuri de locuinte colective, case individuale Ø Locuintele în cea mai mare parte sunt proprietate particulară.	Ø Starea tehnică precara a drumurilor, strazilor şi a cailor ferate, doar 30% din drumuri sunt asfaltate; Ø Existenţa reţelei de canalizare în proporţie de 2%; Ø Existenţa reţelei de alimentare cu apă potabilă in proporţie de 30%; Ø Accesul redus la internet în proporţie de 30%; Ø Accesul redus la telefonia mobilă în proporţie de 40%; Ø Inexistenţa condiţiilor de confort care se impun la gara Ciorani ; Ø Dotare tehnică cu mijloace de transport în comun învechită ; Ø Stare de uzura inaintata a mijloacelor de transport feroviar; Ø Cursuri  ale râurilor regularizate  în proportie scăzută şi stare precara a podurilor peste acestea; Ø Deteriorarea mediului  înconjurator, cauzata de exploatarea carbunelui Ø Indice scăzut de zona verde/locuitor; Ø Inexistenţa unei gestiuni ecologice integrate a deşeurilor; Ø Educaţia ecologica superficiala; Ø Colectarea neselecţionată a deşeurilor, în vederea reciclării, refolosirii, recuperării sau valorificării lor; Ø Insuficienta preocupare a agenţilor economici în recuperarea şi refolosirea ambalajelor; Ø Fonduri financiare insuficiente destinate împăduririi terenurilor defrişate.
OPORTUNITĂŢI	RISCURI
Ø Modernizare drumuri comunale; Ø Construcţie pod peste Cricovul Sărat; Ø Realizare alei pietonale în comună; Ø Extinderea reţelei alimentare cu apă potabilă; Ø Extinderea reţelei de canalizare; Ø Realizarea staţiei de epurare; Ø Modernizare sistem rutier; Ø Lucrări de regularizare a albiei râului Cricovul Sărat; Ø Realizarea lucrărilor de reabilitare a reţelei de iluminat public în comună; Ø Dotări pentru situaţii de urgenţă; Ø Dezvoltare energie eoliană ; Ø Creşterea suportului financiar acordat de Uniunea Europeană prin Fonduri Structurale pentru finanţarea proiectelor de infrastructură şi mediu; Ø Posibilitatea  accesarii unor programe de finanţare comunitare ale Uniunii Europene pentru sprijinirea Dezvoltării infrastructurii in mediul rural, în special FEADR.	Ø Cunoştinte insuficiente legate de elaborarea şi administrarea proiectelor finanţate din Fonduri Structurale, Fonduri de Coeziune, FEADR şi FEP; Ø Resurse financiare insuficiente pentru finanţarea şi co-finanţarea proiectelor finanţate prin Fonduri Structurale, Fonduri de Coeziune, FEADR şi FEP; Ø Lipsa informaţiilor legate de normele europene de mediu în rândul micilor întreprinzători; Ø Cunoştinte insuficiente legate de elaborarea şi administrarea proiectelor finanţate din Fonduri Structurale, Fonduri de Coeziune, FEADR şi FEP, pentru proiecte de infrastructură şi mediu; Ø Indiferenţa faţă de protectia mediului.

ECONOMIC

PUNCTE TARI	PUNCTE SLABE
Ø I.M.M. –uri în  domeniul industriei metalurgica şi a constructiilor metalice, constructii de maşini, utilaje,  productia de mobilier, industria alimentara, industria produselor de panificatie şi patiserie, constructii, comert cu ridicată, comert cu amanuntul, turism şi nu in cele din urmă industria extractiva şi cea energetica Ø Tendinţa de creştere a ponderii propietăţii private asupra propietăţii de stat; Ø Existenţa unei unităţi CEC si a două unităţi bancare ; Ø Potenţial existent pentru obţinerea de produse ecologice; Ø Tradiţii în prelucrarea unor resurse locale; Ø Productivitate buna a terenurilor agricole; Ø Tradiţionalitatea locală în creşterea animalelor; Ø Infrastructură dezvoltata în domeniul comerţului şi alimentaţiei publice; Ø Existenţa resurselor pentru sustinerea serviciului centrului de consultanta in comuna.	Ø Slaba diversificare a întreprinderilor  în domeniile industrial şi zootehnic; Ø Ineexistenţa investitorilor straini; Ø Resurse financiare la nivel local insuficiente pentru susţinerea/promovarea unor investiţii; Ø Folosirea unor tehnologii învechite, cu productivitate şi eficienţă economică scăzută; Ø Degradarea spaţiilor disponibile ce pot fi utilizate pentru a demara activităţi antreprenoriale în zonă; Ø Infrastructură deficitară de asistenţă pentru afaceri; Ø Lipsa culturii asociative, a înfiinţării de asociaţii; Ø Lipsa unui sistem de sprijin pentru implementare noţiunilor de marketing; Ø Lipsa implementării sistemului de calitate în cadrul proceselor de productie şi a produselor; Ø Preocuparea succintă pentru introducerea tehnologiilor noi şi pentru activitatea de cercetare-dezvoltare; Ø Lipsa canalelor de colectare a produselor agricole; Ø Informarea sumară cu privire la normele europene.
OPORTUNITĂŢI	RISCURI
Ø Reglementarea şi aplicarea legislaţiei privind proprietatea; Ø Înfiinţare parc industrial; Ø Dotari administratie publica locală; Ø Reconversia unor capacităţii economice şi industriale aflate în conservare in Capacităţii cu profil nou de fabricatie; Ø Disponibilitatea anumitor terenuri şi spatii din comuna care pot fi  folosite pentru dezvoltări antreprenoriale; Ø Reconversia unor capacităţii, în special agricole, spre arii de productivitate adaptate condiţiilor locale; Ø Programe guvernamentale pentru încurajarea iniţiativelor locale, în special în domeniul dezvoltării zootehniei şi a infrastructurii aferente; Ø Existenţa resurselor locale, cum ar fi suprafete de padure şi produse conexe ale acestora care pot fi valorificate  la potentialul maxim al lor; Ø Varietatea programelor naţionale de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii prin acordarea de granturi; Ø Posibilitatea  accesării creditelor cu dobânda subvenţionata pentru crearea de noi locuri de muncă în mediul rural; Ø Programe guvernamentale în derulare de susţinere a sectorului IMM; Ø Creşterea asistenţei financiare din partea Uniunii Europene pentru IMM-uri, prin Fonduri Structurale, Fonduri de Coeziune, FEADR şi FEP; Ø Incheierea de parteneriate cu organizaţii neguvernamentale care au capacitatea să atraga fonduri extrabugetare; Ø Incheierea de parteneriate a autorităţilor locale, cu investitori locali sau străini.	Ø Procesul legislativ in continua schimbare; Ø Oferte de creditare greu accesibile (garanţii mari); Ø Datorita infrastructurii sociale neadecvate, raportate la potentialul comunei investitorii au un interes scăzut pentru începerea afacerilor în comună; Ø Nivelul scăzut al taxelor şi impozitelor locale; Ø Rata ridicată a dobanzii la credite; Ø Instabilitatea cursului valutar; Ø Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenţei  sociale în perspectiva; Ø Receptivitate şi flexibilitate scăzută a populaţiei locale la cerinţele noi ale pieţei care determină în timp decalaje economice mari; Ø Numarul în scadere a populaţiei active.

TURISM

PUNCTE TARI	PUNCTE SLABE
Ø Existenţa punctelor de atractie în comună; Ø Existenţa a a două biserici care detin obiective culturale religioase cu potential turistic Biserica "Sf. Petru şi Pavel" şi  Biserica "Adormirea Maicii Domnului" ; Ø Existenţa râului Cricovul Sărat ce traversează comuna; Ø Capacitate de dezvoltare a agroturismului.	Ø Resurse financiare insuficiente pentru investiţiile autohtone; Ø Serviciile din domeniul turistic oferite sunt la o calitate scăzută; Ø Preocuparea populaţiei şi a autorităţilor locale pentru conservarea mediului nu este la nivel ridicat; Ø Inexistenţa unor forme de promovare a comunei pentru creşterea numărului de turişti pe teritoriul acesteia. Ø Lipsa unui sistem de sprijin pentru implementare noţiunilor de marketing; Ø Lipsa implementării sistemului de calitate în cadrul proceselor de producţie şi a produselor; Ø Preocuparea succintă pentru introducerea tehnologiilor noi şi pentru activitatea de cercetare-dezvoltare; Ø Lipsa canalelor de colectare a produselor agricole; Ø Informarea sumară cu privire la normele europene.
OPORTUNITĂŢI	RISCURI
Ø Construirea unui complex turistic şi de agrement; Ø Amenajare bază sportivă în comună; Ø Construirea unui ştrand; Ø Incurajarea unor noi forme de turism (religios, rural, ecologic); Ø Optimizarea condiţiilor infrastructurii fizice şi de utilităţi; Ø Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil a fi accesate prin utilizarea programelor de finanţare ale Uniunii Europene.	Ø Reactia redusă a mediului local la schimbarile şi provocarile zilelor noastre, conducând la scăderea competitivităţii teritoriului comunei, în favoarea altor teritorii, considerate mai interesante de către turişti şi investitorii în turism; Ø Promovarea insuficientă a zonei pentru atragerea turiştilor; Ø Migrarea turistică către alte regiuni.

EDUCAŢIE ŞI CULTURA

PUNCTE TARI	PUNCTE SLABE
Ø Existenţa reţelei de învăţământ şcolar în continăa dezvoltare şi diversificată: 5 şcoli şi 3 grădiniţe : Ø Existenţa a trei biserici în comună; Ø Existenţa unui cămin cultural;	Ø Scăderea populaţiei şcolarizate în învăţământul primar şi învăţământul gimnazial datorită scăderii demografice a populaţiei; Ø Majoritatea locuitorilor comunei au un nivelul relativ redus de pregatire şcolară şi profesională; Ø Dotari reduse cu echipament IT şi internet în cadrul şcolilor.
OPORTUNITĂŢI	RISCURI
Ø Reabilitarea grădiniţelor şi şcolilor din comună; Ø Construirea unei noi şcoli şi grădiniţe; Ø Amenajarea şi dotarea unui centru de joacă şi recreere pentru copii comunei; Ø Construcţie sală de sport ăn cadrul şcolilor; Ø Reabilitarea bisericilor din comună; Ø Politici de stimulare a ocuparii posturilor vacante pentru cadrele didactice şi a mentinerii cadrelor calificate; Ø Existenţa unor programe comunitare şi Naţionale de asigurare a accesului la educaţie pentru populatiile dezavantajate.	Ø Scăderea gradului de instrucţie şcolară a populaţiei tinere; Ø Restrângerea/ închiderea activităţii şcolilor generale din satele aparţinătoare, cu impact asupra scăderii gradului instrucţie şcolară în comună.

RESURSE UMANE- PIATA MUNCII

PUNCTE TARI	PUNCTE SLABE
Ø Specialişti în domenii variate de activitate cum ar fi: mecanică agricolă, agricultură, brutarie, prelucrare lemn, construcţii, confecţii, transport, administraţie publică, învăţământ, sănătate; Ø Infractionalitatea extrem de redusă in comuna; Ø Ospitalitatea recunoscuta a locuitorilor.	Ø Imbătrânirea populaţiei (spor natural negativ şi migrarea tinerilor spre centrele urbane); Ø Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban şi strainatate, mai cu seamă a celor cu pregatire profesională înaltă; Ø Capacitatea financiară relativ scăzută a locuitorilor zonei; Ø Adaptarea mai lenta a populaţiei rurale mature şi vârstnice la schimbările şi provocarile lumii actuale, în general, şi la fenomenul mobilitatii şi reconversiei profesionale, în special.
OPORTUNITĂŢI	RISCURI
Ø Exemple de succes ale unor localnici cu initiaţiva; Ø Existenţa strategiei naţionale antisărăcie; Ø Grad relativ redus de inadaptare socială a locuitorilor comunei; Ø Fondurile comunitare puse la dispoziţie dupa ianuarie 2007 în domeniul social; Ø Posibilitatea  accesării unor programe de finanţare guvernamentale pentru reconversie profesională şi crearea de noi locuri de muncă pentru şomeri; Ø Grad redus de ocupare profesională, deci potenţial important al forţei de muncă locale, la salarii competitive la nivel regional (faţă de polii de creştere); Ø Implicarea autorităţilor locale în problemele comunităţii.	Ø Ieşirea persoanelor calificate din viaţă activă, ceea ce duce la micşorarea numărului persoanelor; Ø Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pietei muncii, economiei locale şi asistenţei sociale în perspectivă; Ø Majorarea numărului şomerilor în rândul tinerilor absolvenţti; Ø Estomparea tradiţiilor locale, o dată cu trecerea timpului.

SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALA

PUNCTE TARI	PUNCTE SLABE
Ø Asistenţă medicală este asigurată în cadrul celor două dispensare umane; Ø Existenţa a două farmacii în comună; Ø Ponderea populaţiei cu nevoi de asistare este mică; Ø Informare operativă cu privire la formele de ajutor de stat; Ø Program de finanţare guvernamental.	Ø Serviciile acordate sunt afectate de bugetul insuficient; Ø Frecventarea medicului de familie este sporadică; Ø Personal insuficient; Ø Fonduri insuficiente destinate asistenţei  medicale; Ø Sistemul de ajutor social nu încurajează reintegrarea activă; Ø Populaţia activă a migrat în străinatate, copii au ramas cu bunici sau la rude; Ø Personal insuficient pentru asistenţă socială; Ø Societatea civilă insuficient implicată; Ø Informare insuficientă cu privire la alte fonduri sociale; Ø Fonduri insuficiente.
OPORTUNITĂŢI	RISCURI
Ø Promovarea principiilor naturiste; Ø Programe complexe de urmărire a stării de sănătate a populaţiei; Ø Programe consistente destinate asistenţei  sociale reale; Ø Dezvoltarea economică a localităţii va permite mărirea fondurilor destinate asistenţei  sociale;  Ø Politica socială susţinută din partea Uniunii Europene.	Ø Reacţie nefavorabilă la sistemul de norme sanitare impuse; Ø Costurile ridicate pot conduce la renunţarea la dotări; Ø Pragul de rentabilitate depinde de numărul de persoane active asistate; Ø Politici de specializare zonală a centrelor de asistenţă sanitară.

ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALĂ

PUNCTE TARI	PUNCTE SLABE
Ø Actualizarea periodică a organigramei primăriei şi restructurarea posturilor de conducere; Ø Implicarea efectiva a conducerii la nivel de varf în procesul de constientizare şi aplicare a acţiunilor legate de reforma în administraţie; Ø Existenţa procedurilor ce reglementează fluxul de documente în instituţie; Ø Existenţa unor proceduri care să descrie modul de realizare a activităţilor şi subactivităţilor ce vizează organizarea muncii în instituţie; Ø Compartimentului de Informare a Cetateanului şi Relatii Publice care funcţionează în cadrul Consiliului Local al comunei Ciorani ca interfaţă principala între instituţie şi cetăţeni; Ø Aplicarea metodologiei de evaluare a performantelor personalului angajat in administratia publica; Ø Transparenta în recrutarea şi în promovarea personalului; Ø Participarea, în limita fondurilor a tuturor categorilor de personal la activităţi de formare continuă; Ø Existenţa la nivelul institutiei a unei strategii de formare continua a funcţionarilor publici predominanta la nivelul institutiei a relatiilor de colaborare intre colegi Ø Existenţa unui program de contabilitate şi salarii; Ø Există o reţea în cadrul primăriei cu conexiune la internet; Ø Există soft pentru consultarea legislaţiei; Ø Existenţa unui cadru legal coerent şi stabil privind liberul acces la informaţia de interes public şi transparenţa actului administrativ Ø Funcţionarii publici din primărie participă la cursuri pentru atestare ECDL;	Ø Rezistenţa la schimbare manifestată de o parte din personalul instituţiei; Ø Resurse financiare insuficiente destinate modernizării şi dezvoltării activităţilor instituţiei; Ø Ineficienţa mecanismului de elaborare a politicilor publice la nivelul primăriei Ø Insuficienta conştientizare a noţiunilor de eficienţă, rentabilitate şi transparenta în administrarea domeniului public şi privat al comunei Ø Dificultăţi de comunicare interna între diferitele compartimente functionale şi între structuri ale administraţiei  publice locale; Ø Existenţa înca a unui sentiment de frustare a funcţionarilor (angajaţi contractuali şi funcţionari publici) motivat de sistemul de salarizare, promovare, precum şi de menţinerea unei imagini publice negative a funcţionarului din administraţia publică; Ø Imposibilitatea  promovarii pe post a salariaţilor; Ø Posibilitîţi reduse de motivare financiară a personalului şi de atragere a persoanelor cu calificare superioară în structurile funcţionarilor publici; Ø Resurse financiare limitate pentru susţinerea programului de pregatire; Ø Incărcarea cu sarcini suplimentare peste cele prevazute în fişa postului datorită insuficienţei personalului din instituţie; Ø Nu se realizează testarea periodica a functionarilor publici; Ø Nu se realizează rapoarte de activitate lunare ci doar trimestriale; Ø Existenţa fondurilor limitate alocate formării continue a funcţionarilor publici; Ø Imposibilitatea  de motivare suplimentară a personalului. Ø Dificultăţi legate de aplicarea curentă a noilor acte normative datorită multitudinii şi complexităţii acestora Ø Inexistenţa unui compartiment de informatizare; Ø Număr insufiecient de calculatoare iar unele dintre acestea sunt uzate moral Ø Există funcţionari publici care nu stiu să folosescă calculatorul Ø Resurse financiare insuficiente pentru informatizarea administraţiei  publice locale; Ø Lipsa de interes a cetăţenilor în a se implica activ în procesul de luare a deciziei la nivel local;
OPORTUNITĂŢI	RISCURI
Ø Dotări administraţie publică locală (calculatoare); Ø Posibilităţi de accesare a unor fonduri externe destinate în mod special modernizării administraţiei  publice; Ø Dezvoltarea unor legaturi puternice între consiliul judeţean şi autorităţile locale; Ø Mai multe posibilităţi de instruire a personalului prin agenţii de formare profesională;	Ø Teama de risc, inerţia unor funcţionări publici – mai ales din funcţiile de conducere; Ø Inerţie mare privind implicarea factorilor responsabili dar şi a comunităţii în programele de dezvoltare; Ø Tendinta mass-mediei de a reflecta cu precadere – şi, de regula, fara a verifica – aspectele negative ale anumitor activităţi din administratie, de cele mai multe ori informaţiile fiind greşit interpretate sau neînţelese; Ø Fluctuaţia funcţionarilor publici – datorită salariilor mici personalul bine pregătit este tentat să caute locuri de muncă în sectorul privat; pe de altă parte imposibilitatea  angajării imediate a altor funcţionari publici influentează în mod negativ continuitatea activităţilor; Ø Dificultatea realizării unei strategii şi a unor planuri de acţiune care să reziste schimbărilor politice – clasa politică actuala nu are încă suficientă maturitate încât să aprecieze şi să implementeze programele iniţiate de conducerile instituţiilor din mandatele anteriore; Ø Schimbări legislative prea frecvente pentru a fi asimilate eficient.

VII.OBIECTIVELE STRATEGIEI LOCALE DE DEZVOLTARE DURABILĂ

Strategiile pe termen lung trebuie evaluate cu atenţie mai ales cu privire la viitoarele rezultate. Trebuie luat în calcul şi faptul că rezultatul real nu poate fi prevăzut deoarece situaţiile neprevăzute pot şi ele să exercite o influenţă importantă asupra lui.

Obiectivele de dezvoltare se pot realiza numai în condiţiile unei strategii care să stabilească cu claritate alternativele de dezvoltare ale comunei Ciorani şi, în funcţie de aceasta, să se stabilească structura cursurilor de calificare.

Principiile strategiei de dezvoltare durabilă :

Ø durabilitate- condiţii mai bune de trai pentru populaţia defavorizată precum şi un minim de condiţii necesare pentru un trai decent, sănătatea şi bunăstarea tuturor;

Ø competitivitate- permite dezvoltarea economiei proprii în context regional, naţional şi chiar internaţional, promovarea unui sector privat productiv şi competitiv;

Ø sprijin financiar- facilitarea accesului la o varietate de surse financiare pentru a satisface nevoile de investţtii şi dezvoltare;

Ø o bună administrare- reacţia eficientă şi efectivă la problemele comunităţii prin responsabilizarea autorităţilor locale şi parteneriatul cu societatea civilă.

Obiectivele strategiei de dezvoltare durabilă a comunei Ciorani sunt:

ü să direcţioneze comuna spre dezvoltare economică cu scopul de a crea mai multe locuri de muncă;

ü să dezvolte un proces comun de organizare pentru a stabili priorităţile comunităţii, strategia şi acţiunile sale;

ü să sprijine autorităţile publice locale în prezentarea strategiilor financiare şi de investiţii;

ü să determine eficientizarea managementului.

Strategia de dezvoltare durabilă este caracterizată de cel puţin şapte trăsături care se recomandă managerilor de la  nivel local responsabili cu acest domeniu.

Strategia de Dezvoltare Locală se adresează comunităţii locale, care şi-a arătat interesul pentru obiectivele prezentei strategii şi pe care le susţinem, aşa cum reiese din consultarea prin chestionar a locuitorilor comunei.

Principalele obiective ale dezvoltării durabile ale comunei Ciorani constau în:

ü dezvoltarea infrastructurii de bază a comunei;

ü protecţia mediului;

ü întărirea coeziunii sociale şi reducerea sărăciei;

ü regenerare rurală.

Formularea strategiei porneşte de la urmatoarele premise:

Ø să îmbunătăţească condiţiile de viaţă ale populaţiei comunei (locuinţe şi locuri de muncă la standarde europene);

Ø să ridice standardul calitativ al designului comunei, al construcţiilor, serviciilor şi al imaginii în general;

Ø să ofere oportunităti pentru intervenţia sectorului privat în operaţiunile comunei, fie sub forma investiţiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau consultărilor permanente între parteneri;

Ø să permită o anumită flexibilitate de adaptare la inevitabilele schimbări ce au loc în comună. De aceea, procesul de planificare trebuie să fie creativ, participativ şi anticipativ.

Conform premiselor de formulare a strategiei şi a perspectivelor de dezvoltare a comunei Ciorani, conceptul strategic trebuie formulat astfel încât transpunerea sa într-un plan strategic să asigure un pachet de acţiuni care vor conduce la creşterea economică, creşterea bazei de impozitare, crearea de locuri de muncă şi îmbunătăţirea calităţii mediului de viaţă al comunităţii.

Conceptul strategic de dezvoltare se traduce astfel printr-o dezvoltare economică datorată poziţiei geostrategice a comunei, determinată de atragerea de firme/activităţi economice/investiţii. În acest sens, trebuie urmate două puncte prioritare: creşterea gradului de atractivitate a comunei (prin îmbunătăţirea imaginii, a calităţii vietii, prin revitalizare rurală) şi facilităţi de atragere a firmelor private (prin investiţii în infrastructură, oferta de terenuri şi clădiri, servicii strategice, facilităţi fiscale, etc.)

Având în vedere că o aşezare rurală nu este un sistem închis, iar realizarea celor cinci obiective generale se întemeiază pe aplicarea unui management care să conducă la dezvoltare şi/sau regenerare rurală, politicile, planificarea strategică rurală, precum şi realizarea programelor şi proiectelor se vor face cu respectarea urmatoarelor principii:

Ø dezvoltarea durabilă, astfel încât pe termen lung să se producă schimbări majore de cultură şi atitudine în ceea ce priveşte utilizarea resurselor de către populaţie şi operatorii de piaţă;

Ø întărirea capacităţii institutionale: prin management eficient, definirea serviciilor publice în raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltării durabile, precum şi cu cerinţele populaţiei;

Ø twining rural  (reţea/network) în scopul schimbului de informaţii între localităţi cu privire la utilizarea celor mai bune practici (în managementul rural sau managementul de proiect);

Ø realizarea programelor şi proiectelor prin parteneriat public-privat;

Ø realizarea acelor programe şi proiecte pe care sectorul privat nu le poate realiza;

Ø integrarea politicilor atât pe orizontală, pentru a se realiza un efect sinergic simultan între sectoare, cât şi pe verticală, având în vedere corelarea şi integrarea politicilor de dezvoltare a comunei cu politicile de dezvoltare ale judeţului şi ale regiunii din care face parte;

Ø managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale, financiare şi umane, precum şi integrarea fluxurilor de resurse energetice şi materiale într-un ciclu natural;

Ø utilizarea mecanismelor de piaţă pentru a atinge ţinta durabilitaţii, respectiv emiterea de reglementari pentru eco-taxe şi funcţionarea utilităţilor publice în sistem de piaţă, evaluarea investiţiilor după criterii de mediu, luarea în considerare a problemelor de mediu la întocmirea bugetului local;

Ø descentralizarea managementului în sectorul energetic;

Ø design-ul durabil arhitectonic în temeiul căruia se stabilesc reguli privitoare la materialele de construcţii, design-ul unei clădiri, bioclimatul, densitatea clădirilor într-un areal, orientarea spaţială a clădirilor, „structuri verzi" în jurul clădirilor, microclimat, eficienţă energetică;

Ø realizarea unui program sau proiect fără a afecta cultura unei comunităţi, ori pentru a recupera moştenirea culturală a unei comunităţi şi/sau tradiţiile întregii comunitaţi locale;

Ø interzicerea multiplicării serviciilor publice, dacă acestea nu servesc unei nevoi locale;

Ø fixarea regulilor de utilizare raţională a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare în baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spaţială;

Ø analiza capacităţii tehnice de execuţie;

Ø evaluarea eficienţei utilizării resurselor financiare şi umane;

Ø evaluarea viabilităţii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale obţinute;

Ø identificarea nevoilor comunitaţii locale şi a priorităţilor acesteia;

Ø corespondenţa între lansarea unui program sau proiect şi nevoile comunităţii;

Ø evaluarea nevoilor comunităţilor sărace şi a capacităţii municipalităţii de a asigura accesul acestora la locuinţă, locuri de munca şi serviciile publice de baza;

Ø protecţia mediului;

Ø realizarea unui program sau proiect în parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea unui program sau proiect de către sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investiţii, dacă există oportunitatea de a obţine venituri viitoare;

Ø asigurarea publicităţii informaţiilor cu impact în investiţii (informaţii topografice, informaţii statistice privind economia locală şi regională, regulamentul de urbanism, planul de urbanism general şi planurile de urbanism zonal).

Principiile de realizare sau de reabilitare a unei zone de locuit potrivit planului de urbanism general, conform Agendei Habitat de la Istanbul-1996, sunt:

ü planificarea unei întregi zone de locuit va fi integrată astfel încât să cuprindă clădiri de locuit (individuale sau colective potrivit sistemului de design arhitectonic), clădiri cu destinaţie comercială, parcări, şcoli şi infrastructură edilitară necesară pentru nevoile zilnice ale locuitorilor;

ü zona de locuit va conţine o diversitate de clădiri;

ü în situaţia în care în zona sunt clădiri istorice (din patrimoniul naţional cultural), acestea vor fi reabilitate (faţada şi interior), fără a afecta proiectul în baza căruia s-a construit. În nici un caz, aceste clădiri nu vor fi transformate sau demolate;

ü zona de locuit va avea un centru care combină funcţiunile comerciale, cu cele civice, culturale şi de agrement;

ü zona va conţine spaţii deschise în formă de scuar, spaţii de verdeaţă sau parcuri;

ü spaţiile deschise vor avea un design care să încurajeze prezenţa locuitorilor şi pentru a întări relaţiile în cadrul comunităţii sau comunităţilor din acea zonă funcţională;

ü vor fi proiectate în mod generos spaţiile pietonale şi de circulaţie cu bicicleta. Acestea vor fi exclusive în sait-ul istoric al comunei;

ü terenurile naturale - forestiere, cu vegetaţie florală sau cu luciu de apă vor fi păstrate pe cât posibil sau integrate în parcuri;

ü comunitaţile vor respecta regulile de conservare a resurselor şi de reducere a deşeurilor;

ü comunităţile vor utiliza în mod raţional resursele de apă;

ü orientarea străzilor şi plasamentul clădirilor vor contribui la creşterea eficienţei energetice.

OBIECTIVE GENERALE

            Principalele obiective ale strategiei de dezvoltare locală a comunei Ciorani sunt:

ð Asigurarea condiţiilor pentru crearea unor activităţi rentabile în zootehnie, agricultură-în special cultura grâului, porumbului, floarea soarelui,rapiţă, orz, orzoaică;

ð Protejarea mediului înconjurător prin conformarea progresivă cu standardele de mediu din Uniunea Europeana pe care România va trebui să le atingă în totalitate;

ð Optimizarea sistemului de sănătate şi protecţie socială în comună;

ð Garantarea accesului neângrădit al populaţiei şi al consumatorilor economici la infrastructură (apă, canalizare, distribuţie gaze, căi de transport, telefonie, internet);

ð Reabilitarea şi modernizarea şcolilor conform standardelor europene;

ð Reabilitarea căminelor culturale şi bisericilor din comunăş

ð Luarea de masuri pentru excluderile sociale, a înlăturării dezechilibrelor sociale şi creşterea ratei de ocupare prin creerea de noi oportunităţi investiţionale.

OBIECTIVE SPECIFICE

A. POPULAŢIA ŞI NEVOILE SOCIALE

a. Demografie

Obiective pe termen mediu şi lung

• condiţii de viaţă atractive pentru tineri, atât pentru cei din localitate cât şi pentru cei din exterior (care ar dori să se stabilească în comună),
• condiţii şi facilităţi pentru familiile tinere cu copii.

b. Starea de sănătate şi servicii medicale

Obiective pe termen mediu şi lung

• acces facil la servicii medicale de calitate, prompte şi suficiente,
• populaţie educată privind starea generală de sănătate şi modalităţile de a duce o viaţa sănătoasă,
• eliminarea factorilor de perturbare a calităţii vieţii.

c. Starea de ocupare a forţei de muncă

Obiective pe termen mediu şi lung

• locuri de muncă suficiente şi în domenii variate de activitate, cu venituri îndestulătoare pentru satisfacerea nevoilor de trai,
• posibilitatea de a urma cursuri de reconversie profesională în domenii căutate pe piaţa forţei de muncă.

d. Educaţia

Obiective pe termen mediu şi lung

• posibilitatea neîngradită de împlinire individuală prin educaţie,
• acces la un sistem educaţional perfomant, flexibil şi adaptat condiţiilor din mediul rural,
• infrastructura şi baza materială suficientă şi capabilă să satisfacă nevoile legate de actul educaţional,
• posibilitatea de formare continuă pentru adulţi.
• practicarea de sporturi individuale şi de masă, cu baze materiale corespunzătoare.

e. Cultura

Obiective pe termen mediu şi lung

• practici tradiţionale revitalizate şi capabile de a fi transmise nealterate generaţiilor viitoare,
• practici traditionale puse în valoare,
• aces facil la surse de informaţie tradiţionale sau moderne,
• infrastructura corespunzatoare cerinţelor unei societăţi în perpetuă mişcare.

B. INFRASTRUCTURA

a. Dotări edilitare

Obiective pe termen mediu şi lung

• dotări edilitare funcţionale şi capabile să deservească cetăţenii localităţii în condiţii civilizate,
• dotări edilitare extinse pentru diversificarea serviciilor publice arondate spaţiului rural.

b. Drumuri şi transport

Obiective pe termen mediu şi lung

• reţea de drumuri funcţională care să deservească nevoile curente ale locuitorilor şi activităţilor economice fară să afecteze starea mediului înconjurător,
• sistem de transport modern care să coreleze transportul feroviar şi cel rutier (de persoane sau de mărfuri).

c. Alimentare cu apă curentă, canalizare şi staţii de epurare

Obiective pe termen mediu şi lung

• populaţie informată asupra riscurilor cauzate de deversarea apelor uzate în locuri neamenajate, asupra utilizării durabile a resurselor de apă şi a prevenirii poluărilor,
• realizarea unui sistem de epurare a apelor uzate,
• sistem de furnizare a apei curente şi de canalizare capabile să deservească toţi locuitorii comunei.

C. ECONOMIA

a. Agricultura

Obiective pe termen mediu şi lung

• practici de agricultură durabilă, adaptate condiţiilor climaterice şi solului din comună,
• activităţi agricole diversificate şi generatoare de venit la bugetul local,
• asocierea producătorilor,
• îmbunătăţirea practicilor agricole,
• politici de marketing eficiente.

b. Comerţul şi serviciile

Obiective pe termen mediu şi lung

• diversificarea obiectului de activitate al firmelor,
• utilizarea eficientă a resurselor locale,
• promovarea unor tehnici eficiente de marketing,
• orientarea parţială spre turişti ca potenţiali clienţi.

D. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

a. Poluarea solului, apei şi a aerului

Obiective pe termen mediu şi lung

• promovarea practicilor de agricultură ecologică,
• realizarea unor cursuri de educaţie ecologică,
• curăţarea cursurilor de apă şi a domeniului public,
• montarea de coşuri de gunoi pe domeniul public şi crearea unor mecanisme de colectare selectivă a deşeurilor,
• realizarea unei staţii de depozitare a deşeurilor (zonală),
• împădurirea suprafeţelor degradate.

VIII. PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU

DEZVOLTAREA DURABILĂ

1. CONSIDERAŢII GENERALE

Planul de acţiuni este un plan detaliat, pe termen scurt şi mediu, care descrie acţiunile şi paşii necesari aplicării strategiei şi atingerii obiectivelor. Este necesar ca aceste acţiuni să fie prioritizate, astfel încât realizarea lor şi atingerea progresivă a ţintelor pe termen mediu şi scurt să ducă la îndeplinirea obiectivelor stabilite pe termen lung.

Conţine:

ð responsabilitatea asumării sarcinilor,

ð calendarul desfaşurării acţiunilor,

ð resursele alocate,

ð metodele de monitorizare şi evaluare.

Planul Local de Acţiune (PLA) este un instrument de planificare şi implementare şi conţine un set de politici pe domenii de activitate ce se vor aplica într-un termen determinat în scopul realizării obiectivelor generale fixate într-o strategie. Termenul de realizare a planului local de acţiune trebuie să corespundă termenului de 10-20 de ani, fixat pentru realizarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă (SLDD).

Planul de acţiune este procesul participativ de dezvoltare a unui plan relativ scurt, care utilizează resurse disponibile pentru a atinge obiective limitate, de obicei într-o zonă bine definită.

 PLA va fi revizuit periodic, astfel încât obiectivele fixate să tina cont de evoluţia macroeconomica la nivel naţional, starea economiei la nivel regional şi local, precum şi de opiniile comunităţii locale cu privire la implementarea lui. Cu cât revizuirea se face la intervale mai scurte, cu atât marja de eroare în privinţa evaluării resurselor la un proiect este mai mică, avand în vedere că, pe masură ce se înaintează în timp, variabilele economice ce trebuie luate în calcul la o prognoză economică se multiplică.

Planul Local de Acţiune pentru implementarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă a comunei Ciorani, reprezintă un pachet de măsuri şi proiecte necesare schimbării comunităţii locale pentru atingerea unor parametrii specifici societăţii moderne, astfel că durabilitatea să devină punctul forte al acesteia.

Situaţia dezvoltării actuale economice, sociale, de mediu şi tehnologice a fost analizată în cadrul procesului de analiză-diagnostic din cadrul strategie de dezvoltare, iar obiectivele strategice au fost creionate, fixându-se câteva repere ca referinţe pentru dezvoltările ulterioare.

Planul de Acţiune pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Ciorani reprezintă un pachet de măsuri şi proiecte necesare schimbării comunităţii locale pentru atingerea unor parametri specifici societăţii moderne.

Rolul Planului de Acţiune îl reprezintă prezentarea principalelor măsuri şi proiecte necesare fazei de planificare şi implementare a dezvoltării economico - sociale, astfel încât procesul să poata fi evaluat continuu prin indicatorii selecţionaţi ca relevanţi pentru comuna Ciorani.

Necesitatea unui plan de acţiune este dată de amploarea şi complexitatea acţiunilor care trebuie executate pentru atingerea obiectivelor strategice definite.

La nivel temporal, pentru a realiza un management unitar sunt necesare 3 faze distincte astfel încât procesele necesare atingerii obiectivelor să poată fi bine coordonate:

a. Planul de dezvoltare (planificarea activităţilor)

b. Planul de executare (implementarea activităţilor)

c. Planul de monitorizare (evaluarea activităţilor).

Pentru a avea o dezvoltare inchegată, suportul necesar trebuie să fie asigurat de catre:

● Administraţia Locală - prin Institutia Primariei şi Consiliului Local, care trebuie să-şi replanifice dezvoltarea instituţională pentru acordarea unui suport logistic complex necesar planului de acţiune

● Comunitatea Locală - cetăţenii şi organizaţiile, actorii principali ai dezvoltării locale, prin atitudine şi participare activă;

● Mediul de afaceri - firme şi instituţii finanţatoare, ca şi suport financiar şi logistic (informaţii şi tehnologii moderne).

Planul de acţiune cuprinde:

Ø programul de management, care planifică în anul 2008 o serie de activităţi de organizare şi iniţiere a implementării, apoi urmărind evoluţia implementării să ia măsurile cuvenite.

Ø modul de implementare în care competenţele şi atribuţiile sunt grupate pe  structurii de implementare grupate pe funcţii ale structurii manageriale: previziune, organizare, coordonare, antrenare

Ø etapele implementării strategiei de dezvoltare locală la nivelul administraţiei locale. Planul anual este stabilit de Consiliul Local prin stabilirea priorităţii de realizarea a obiectivelor şi măsurilor programate conform criteriului presiune - stare - raspuns.

Acest criteriu se aplică astfel:

ü se masoară presiunea necesităţii indeplinirii fiecărui obiectiv stabilit la momentul iniţial; această presiune se cuantifică pe nivelurile; maximă, medie, mică

ü se evaluează situatia iniţială, de fapt, stadiul în care se află acţiunea (studiu de fezabilitate, studiu de impact, elaborare proiect, implementare etc.)

ü se presupune aplicarea măsurii

ü se masoară starea ipotetica finala, care se cuantifică sub formă de raspuns 

 Planul Local de Acţiune, prezintă principalele măsuri şi proiecte necesare fazei de planificare şi implementare a dezvoltării durabile, astfel: în procesul de dezvoltare să poată fi evaluat continuu complexitatea factorilor SEMT (social-economic-mediu- tehnologic) prin indicatorii de dezvoltare durabilă (dimensiuni ale durabilităţii) selectionaţi ca relevanţi pentru comuna Ciorani. Utilitatea unui plan de acţiune este dată de amploarea şi complexitatea acţiunilor ce trebuie executate pentru atingerea obiectivelor strategice definite în Strategia de Dezvoltare Durabilă a comunei.

Pentru a asigura o dezvoltare coerenta a comunei Ciorani, suportul necesar trebuie să fie asigurat de către:

1. Primăria şi Consiliului Local, care trebuie să-şi replanifice dezvoltarea instituţională pentru acordarea unui suport logistic complex necesar Planului Local de Acţiune;

2. Comunitatea Locala - cetăţenii şi organizaţiile, actorii principali ai dezvoltării locale, prin atitudine şi participare activă;

3. Mediul de afaceri - firme şi instituţii finanţatoare, drept suport financiar şi logistic (informaţii şi tehnologii moderne).

Principalele funcţii de implementare a strategiei de dezvoltare locală sunt:

1. Funcţia de previziune - cuprinde activităţi care privesc:

® realizarea obiectivelor cuprinse în strategia de dezvoltare locală cu alocarea resurselor şi mijloacelor de realizare pe anii 2007 - 2013

® întocmirea planurilor anuale prin preluarea obiectivelor din strategia de dezvoltare şi realizarea acelora care au un grad ridicat de certitudine

® elaborarea de proiecte de finanţare, studii de fezabilitate, planuri de afaceri, studii de marketing, analize cost-beneficiu etc. care să fundamenteze modalităţile şi mijloacele necesare pentru realizarea obiectivelor

2. Funcţia de organizare- cuprinde procesele de management, de grupare de atribuţii şi responsabilităţi, delegare de competenţe cuprinse în strategia de dezvoltare ierarhizate astfel: persoane individuale, agenti economici, grupuri şi comitete, primărie, comisii de specialitate din consiliul local.

3. Funcţia de coordonare- cuprinde activităţile prin care se armonizează hotărârile, deciziile şi acţiunile persoanelor implicate în structura de implementare a strategiei de dezvoltare în cadrul funcţiilor de mai sus (previziune şi organizare).

4. Funcţia de antrenare- cuprinde acţiunile de implicare şi motivare a cetăţenilor, a structurilor constituite şi a grupurilor de interese pentru implementarea obiectivelor din strategia de dezvoltare locală.

5. Funcţia de control şi evaluare -cuprinde activităţile prin care performanţele obţinute sunt măsurate şi comparate cu obiectivele stabilite iniţial în vederea gradului de avansare a programului pentru a se elimina rămânerile în urma. Se vor determina cauzele care determină abateri de la planificare şi se stabilesc măsuri pentru corectarea abaterilor şi pentru continuarea aplicării strategiei de dezvoltare locală.

2. PRINCIPII ŞI CONDIŢII

În vederea realizării Planului Local de Acţiune, primăria comunei Ciorani, ca autoritate publică locală, trebuie să-şi întărească capacitatea instituţională la toate nivelele de decizie şi execuţie, aceasta presupune atragerea şi furnizarea de resurse financiare suficiente şi mobilizarea resurselor umane, identificarea celor mai eficiente mecanisme de comunicare, dar şi analizarea cadrului administrativ de alocare a responsabilităţilor.

            Pentru a putea fi rezolvate problemele curente, cât şi cele ce pot apare în viitor administraţia publică locală trebuie să adopte un management eficient.

            Materializarea capacităţii instituţionale este un proces de durată în care Administraţia publică trebuie să acţioneze pentru schimbarea radicală a atitudinii funcţionarului public faţă de accesul cetăţenilor la activitatea administraţiei.

            În acest sens o principală preocupare a managerului primăriei a fost de armonizare a procedurilor administrative cu cele ale Uniunii Europene.

            În ceea ce priveşte relaţia cu cetăţeanul, primăria comunei Ciorani a demarat un amplu proces de consultare a opiniei cetăţenilor, cu privire la obiectivele strategice din perioada 2007-2013.

3. OBIECTIVE GENERALE

Principalele obiective ale strategiei de dezvoltare locală a comunei Ciorani sunt:

Ø Asigurarea accesului neîngrădit la infrastructură (apă, gaze şi canalizare) a tuturor locuitorilor şi al consumatorilor economici din comună;

Ø Reabilitarea şi modernizarea în conformitate cu necesităţile şi standardele europene a şcolilor;

Ø Optimizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicaţii şi energie;

Ø Protecţia mediului prin conformarea progresivă cu standardele de mediu din Uniunea Europeană pe care România va trebui sa le atingă în totalitate;

Ø Garantarea condiţiilor pentru crearea unor activităţi rentabile în zootehnie şi agricultură;

Ø Combaterea excluderii şi dezechilibrelor sociale prin crearea de noi oportunităţi investiţionale.

4. CONSOLIDAREA CAPACITAŢII INSTITUŢIONALE A PRIMĂRIEI

            Condiţiile care stau la baza unei dezvoltării social - economice rapide sunt susţinerea şi participarea activă, respectarea legilor şi onorarea obligaţiilor primăriei comunei, precum şi implicarea cetăţenilor la luarea deciziilor în ceea ce priveşte rezolvarea propriilor probleme.

Administraţia Publică Locală, fiind o interfaţă între cetatean şi instituţiile statului, trebuie să elaboreze şi să dezvolte un sistem de administrare bazat pe promovarea autonomiei locale reale şi consolidarea cadrului instituţional.

Activitatea publică locală va fi orientată spre:
1	Dezvoltarea durabilă a comunităţii se va realiza cu ajutorul unirii eforturilor tuturor locuitorilor pentru soluţionarea problemelor comune;
2	Dezvoltarea infrastructurii comunităţii (aprovizionarea cu apă, canalizare etc.)
3	Ajustarea în continuare a cheltuielilor bugetare la posibilităţile reale de acumulare a veniturilor la buget;
4	Elaborarea, aprobarea şi controlul strict asupra executării bugetului.

Eficientizarea gestionării mijloacelor publice, prin:
1	Organizarea licitaţiilor de cumpărare pentru achiziţionarea de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile instituţiilor bugetare din banii publici;
2	Stoparea creşterii volumului de cheltuieli, inclusiv prin reducerea numărului de personal angajat în instituţiile bugetare, acolo unde este cazul;
3	Sporirea responsabilităţii persoanelor cu funcţii de răspundere pentru depăşirea limitelor stabilite de cheltuieli şi utilizarea neeconomică a alocaţiilor bugetare;
4	Reevaluarea întregului sistem de servicii publice şi transmiterea unor activităţi către sfera privată.

Consolidarea finantelor publice:
1	Asigurarea cu surse financiare a măsurilor pentru satisfacerea necesităţilor social-economice şi culturale ale populaţiei, pentru dezvoltarea teritoriului subordonat;
2	Întreprinderea unor măsuri concrete pentru acumularea veniturilor proprii şi menţinerea echilibrului bugetar;
3	Constituirea de fonduri extrabugetare pentru susţinerea unor programe de interes local;
4	Susţinerea dezvoltării antreprenoriatului ca forţă motrice a economiei de piaţă.

Stabilirea şi promovarea parteneriatului:
1	Sprijinirea organizaţiilor nonguvernamentale care işi desfăşoară activitatea în folosul cetăţeanului;
2	Participarea la proiecte investiţionale comune cu sectorul economic în domeniile social, cultural şi de mediu.

Consolidarea managementului administraţiei publice locale constă în:
Dezvoltarea managementul resurselor umane
1	Preocuparea autorităţii locale pentru pregătirea continuă a funcţionarilor publici pe domeniile prioritare dezvoltării comunei.
Dezvoltarea nivelului de pregatire profesională
1	Identificarea unui sistem de training adecvat;
2	Identificarea necesităţilor şi oportunităţilor de instruire;
3	Corelarea necesităţilor cu potentialul uman existent.
Utilizarea eficientă a resurselor umane
1	Identificarea regulamentului de organizare şi funcţionare a personalului şi a regulamentului de ordine internă;
2	Personalul să lucreze în domenii de activitate bine definite.
Creşterea responsabilităţii şi a independenţei profesionale
1	Responsabilitatea funcţionarilor publici în conformitate cu prevederile legale;
2	Conştientizarea importanţei activităţii fiecărui angajat;
3	Transparenţa funcţionării sistemului instituţional pentru fiecare angajat;
4	Acordarea de stimulente financiare în funcţie de eficienţa şi competivitatea activităţilor depuse.
Schimbarea de fond a raportului dintre administraţie şi cetăţean
1	Serviciul public orientat în folosul cetăţeanului;
2	Eliminarea blocajelor birocratice cu care sunt confruntaţi cetăţenii şi agenţii economici;
3	Întărirea şi extinderea cadrului de participare a societăţii civile la procesul decizional;
4	Comunicare operativă cu cetăţenii comunei;
5	Implementarea unui sistem de management al calităţii.
Realizarea unui sistem de monitorizare a calităţii serviciilor publice
1	Administrarea corespunzatoare a banilor publici;
2	Programarea eficientă a cheltuielilor şi veniturilor;
3	Dezvoltarea comunei prin atragerea de proiecte şi programe cu finanţare nerambursabilă.
Dezvoltarea managementul informaţiilor
1	Analizarea nevoilor în domeniul software;
2	Corelarea şi integrarea bazelor de date din primăriei.

5. PROIECŢIA FINANCIARĂ

Un manager este interesat, în cele din urmă, de aspectele financiare ale proiectului în care se implică, oricât de interesantă şi de novatoare este realizarea unui proiect.

De aceea, trebuie acordată toata atenţia documentelor referitoare la aspectele financiare ale proiectului prezentate prin intermediul studiului de fezabilitate şi proiectului tehnic (evoluţia estimată a veniturilor şi cheltuielilor pentru următoarea perioada de timp - de regulă următorii câţiva ani, indicatori de rentabilitate etc.).

Un element cheie al oricărui proiect îl reprezintă modul de satisfacere al nevoilor comunităţii locale.

Volumul cheltuielilor trebuie previzionat cu atenţie şi monitorizat pe tot parcursul derulării proiectului. Cheltuielile care urmează să se efectueze în vederea realizării proiectului nu vor avea o structură omogenă şi, din acest motiv, trebuie să se facă distincţia între diferitele destinaţii ale resurselor de care dispune primăria comunei Ciorani.

O primă distincţie importantă este cea dintre cheltuielile iniţiale – care vor fi efectuate pentru a pune în mişcare noul proiect – şi cele aferente realizării efective a proiectului.

Primele trebuie efectuate de regulă o singură dată, în perioada iniţială. Cea de-a doua categorie de cheltuieli va avea un nivel mai stabil în timp, dar este şi mai îndepartată în timp faţă de momentul întocmirii studiului de fezabilitate şi/sau proiectului tehnic.

Este foarte important să existe un grafic al celor două categorii de cheltuieli şi să se determine cu precizie momentul în care proiectul să se realizeze.

În cazul în care acest moment este mai indepartat în realitate decât s-a presupus iniţial, s-ar putea ca rentabilitatea proiectului să nu mai fie cea scontată. Atunci când se previzionează cheltuielile cu activitatea curentă, va trebui să se determine şi mărimea resurselor necesare.

Un volum prea mare va ţine resurse imobilizate în mod inutil, în timp ce un volum prea redus creează riscul unor întreruperi forţate ale realizării proiectului. Va trebui să se poată justifica nivelul pentru care s-a optat.

Datele referitoare la veniturile şi cheltuielile previzionate vor da o imagine asupra rentabilităţii proiectului. În aprecierea acestei rentabilităţi este bine să se evalueze cum vor arăta rezultatele în cazul în care apar evenimente neprevăzute.

De aceea s-a stabilit că planificarea strategică din punct de vedere financiar este greu de realizat datorită schimbărilor legislaţiei. Din aceeaşi cauză, bugetul local pe următorii 7 ani nu se poate exprima exact.

            Repartizarea veniturilor arată gradul mare de dependenţă faţă de bugetul de stat şi necesitatea alocării unor sume care să permită măcar asigurarea unui buget minim de funcţionare.

6. OBIECTIVELE SPECIFICE ŞI PROIECTE IDENTIFICATE

1.AGRICULTURĂ, SILVICULTURA ŞI DEZVOLTARE RURALĂ:

Obiective	Finanţare	Perioada de timp	Instituţii/ departamente responsabile	Parteneriat	Monitorizare
Înfiinţarea de exploataţii  agricole şi activităţi conexe	Buget local Programe de finanţare	1-3 ani	Primăria Ciorani Direcţia Agricolă	Parteneriat public	Primăria Ciorani Direcţia Agricolă
Crearea condiţiilor rentabile in agricultură	Buget local Programe de finanţare	1-3 ani	Primăria Ciorani Direcţia Agricolă	Parteneriat public	Primăria Ciorani Direcţia Agricolă
Susţinerea proprietarilor de terenuri agricole care care doresc sa se organizeze în asociaţii	Buget local Programe de finanţare	1-3 ani	Primăria Ciorani Direcţia Agricolă	Parteneriat public-privat	Primăria Ciorani Direcţia Agricolă
Realizarea produselor ecologice	Buget local Programe de finanţare	1-3 ani	Primăria Ciorani Direcţia Agricolă	Parteneriat public	Primăria Ciorani Direcţia Agricolă

2. INFRASTRUCTURĂ ŞI MEDIU

Obiective	Finanţare	Perioada de timp	Institutii/ departamente responsabile	Parteneriat	Monitorizare
Modernizare drumuri comunale	Buget local Programe de finanţare fonduri şi europene	3-10 ani	Primăria Ciorani	Guvernul României	Primăria Ciorani
Construţie pod peste râul Cricoul Sărat	Buget local Programe de finanţare fonduri şi europene	3-10 ani	Primăria Ciorani	Guvernul României	Primăria Ciorani
Extinderea reţelei de  alimentare cu apă a comunei	Buget local Programe de finanţare  fonduri europene	1-3 ani	Primăria Ciorani	Consiliul Local	Primăria Ciorani
Extinderea reţelei de canalizare	Buget local Programe de finanţare  fonduri europene	1-3 ani	Primăria Ciorani	Consiliul Local	Primăria Ciorani
Realizarea staţiei de epurare şi tratare a apelor reziduale	Buget local Programe de finanţare  fonduri europene	1-3 ani	Primăria Ciorani	Consiliul Local	Primăria Ciorani
Modernizare sistem rutier	Buget local Programe de finanţare  fonduri europene	1-3 ani	Primăria Ciorani	Consiliul Local	Primăria Ciorani
Lucrări de regularizare a albiei râului Cricovul Sărat	Buget local Programe de finanţare  fonduri europene	1-3 ani	Primăria Ciorani	Consiliul Local	Primăria Ciorani
Lucrări de reabilitare a reţelei de iluminat public în comună	Buget local Programe de finanţare  fonduri europene	1-3 ani	Primăria Ciorani	Consiliul Local	Primăria Ciorani
Realizare alei pietonale în comună	Buget local Programe de finanţare  fonduri europene	1-3 ani	Primăria Ciorani	Consiliul Local	Primăria Ciorani
Împăduriri şi liziere de protecţie	Buget local Programe de finanţare  fonduri europene	1-3 ani	Primăria Ciorani	Consiliul Local	Primăria Ciorani

3. ECONOMIC

Obiective	Finanţare	Perioada de timp	Institutii/ departamente responsabile	Parteneriat	Monitorizare
Acordarea de consiliere  întreprinzătorilor  care doresc să investească în dezvoltarea comunei	Firme Private	1-3 ani	Primăria Ciorani	Parteneriat public-privat	Primăria Ciorani
Susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii prin asigurarea resurselor umane	Buget local şi fonduri atrase	1-3 ani	Primăria Ciorani	Parteneriat public-privat	Primăria Ciorani
Înfiinţarea unui centru de consiliere  pentru afaceri	Buget local şi fonduri atrase	1-3 ani	Primăria Ciorani	Parteneriat public-privat
Înfiinţare a unui parc industrial	Buget local şi fonduri atrase	1-3 ani	Primăria Ciorani	Parteneriat public-privat	Primăria Ciorani
Dezvoltare energetică eoliană	Buget local Programe de finanţare  fonduri europene	3-10 ani	Primăria Ciorani	Consiliul Local	Primăria Ciorani

4.TURISM

Obiective	Finanţare	Perioada de timp	Institutii/ departamente responsabile	Parteneriat	Monitorizare
Aplicarea unor actiuni de marketing pentru promovarea zonei	Buget local şi fonduri atrase	1-3 ani	Primăria Ciorani	Parteneriat public-privat	Primăria Ciorani
Organizarea de cursuri pentru  practicanţii de agroturism	Buget local şi fonduri atrase	1-3 ani	Primăria Ciorani	Parteneriat public-privat	Primăria Ciorani
Susţinerea investiţiilor din domeniul turismului	Buget local şi fonduri atrase	1-3 ani	Primăria Ciorani	Parteneriat public-privat	Primăria Ciorani
Promovarea evenimentelor locale	Buget local şi fonduri atrase	1-3 ani	Primăria Ciorani	Parteneriat public-privat	Primăria Ciorani
Construirea unui complex turistic şi de agrement	Buget local şi fonduri atrase	1-3 ani	Primăria Ciorani	Parteneriat public-privat	Primăria Ciorani
Amenajare bază sportivă în comună	Buget local şi fonduri atrase	1-3 ani	Primăria Ciorani	Parteneriat public-privat	Primăria Ciorani
Construirea unui ştrand	Buget local şi fonduri atrase	1-3 ani	Primăria Ciorani	Parteneriat public-privat	Primăria Ciorani

5. EDUCAŢIE ŞI CULTURA

Obiective	Finanţare	Perioada de timp	Institutii/ departamente responsabile	Parteneriat	Monitorizare
Reabilitare şcolilor şi grădiniţelor din comună	Buget local Programe de finanţare guvernamentale	1-3 ani	Primăria Ciorani	Consiliu Local	Primăria Ciorani
Construirea şi dotarea cu mobilier a şcolilor/grădiniţelor	Buget local Programe de finanţare guvernamentale	1-3 ani	Primăria Ciorani	Consiliu Local	Primăria Ciorani
Amenajarea şi dotarea unui centru de joacă şi recreere pentru copii comunei	Buget local Programe de finanţare europene	1-3 ani	Primăria Ciorani	Consiliu Local	Primăria Ciorani
Construire sală de sport în cadrul şcolilor	Buget local Programe de finanţare guvernamentale	1-3 ani	Primăria Ciorani	Consiliu Local	Primăria Ciorani
Reabilitarea bisericilor din comună	Buget local Programe de finanţare guvernamentale	1-3 ani	Primăria Ciorani	Consiliu Local	Primăria Ciorani
Reabilitarea/modernizarea şi construcţia căminului cultural	Buget local Programe de finanţare guvernamentale	1-3 ani	Primăria Ciorani	Consiliu Local	Primăria Ciorani

6. SĂNĂTATE ŞI PROTECTIE SOCIALĂ

Obiective	Finanţare	Perioada de timp	Instituţii/ departamente responsabile	Parteneriat	Monitorizare
Protecţia civica în zona instituţiilor de învăţământ	Buget local Programe de finanţare guvernamentale şi din  fonduri europene	1-3 ani	Primăria Ciorani	Altele	Primăria Ciorani

7.ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ

Obiective	Finanţare	Perioada de timp	Instituţii/ departamente responsabile	Parteneriat	Monitorizare
Realizare a unui sediu nou de primărie	Buget local Programe de finanţare fonduri europene	3-10 ani	Primăria Ciorani	Consiliul Judetean	Primăria Ciorani
Dotari pentru intervenţii în caz de situaţii de urgenţă	Buget local Programe de finanţare europene	1-3 ani	Primăria Ciorani	Consiliu Local	Primăria Ciorani
Dotari administraţie publică	Buget local Programe de finanţare europene	1-3 ani	Primăria Ciorani	Consiliu Local	Primăria Ciorani

IX.VIZIUNEA COMUNITARĂ

Viziunea populaţiei comunei Ciorani este în spriritul  dezvoltării  zonei din punct de vedere economic şi social, prin mai bună valorificare a resurselor locale, atragerea investiţiilor şi investitorilor, revigorarea tradiţiilor, crearea/reabilitarea infrastructurilor de tip urban şi punerea în valoare a poziţionării geografice, în deplin respect faţă de mediul înconjurător.

Atât Strategia de Dezvoltare Locală, cât şi mecanismele instituţionale implicate în procesul de implementare trebuie să ţină cont de interesele comunităţii, care au fost exprimate prin intermediul sondajului de opinie şi se regăsesc în portofoliul de proiecte prioritare ale comunei.

            Prin intermediul sondajului de opinie au fost aplicate 300 de chestionare populaţiei comunei Ciorani din judeţul Prahova pentru a afla atitudinea locuitorilor cu privire la priorităţile de dezvoltare ale comunei pe următorii 6 ani.

Rezultatele chestionarului privind Strategia de Dezvoltare Locală sunt sintetizate mai jos:

Intrebarea	Foarte important	Important	Oarecare importanţă	Puţin important	Lipsit de importanţă	NS/NR
Cât de important consideraţi că este proiectul de MODERNIZARE A DRUMURILOR COMUNALE pentru dezvoltarea comunei Ciorani?
Cât de important consideraţi că este proiectul de CONSTRUCŢIA PODULUI PESTE CRICOVUL SĂRAT pentru dezvoltarea comunei Ciorani?
Cât de important consideraţi că este proiectul de REABILITARE/ MODERNIZARE/ CONSTRUCŢIA CĂMINULUI CULTURAL pentru dezvoltarea comunei Ciorani?
Cât de important consideraţi că este proiectul de EXTINDEREA REŢELEI DE ALIMENTARE CU APĂ POTABILĂ pentru dezvoltarea comunei Ciorani?
Cât de important consideraţi ca este proiectul : EXTINDEREA REŢELEI DE CANALIZARE pentru dezvoltarea comunei Ciorani?
Cât de important consideraţi ca este proiectul de REALIZAREA STAŢIEI DE EPURARE ŞI TRATAREA APELOR REZIDUALE pentru dezvoltarea comunei Ciorani?
Cât de important consideraţi că este proiectul de MODERNIZARE SISTEM RUTIER pentru dezvoltarea comunei Ciorani?
Cât de important consideraţi că este proiectul de LUCRĂRI DE REGULARIZARE A ALBIEI RÂULUI CRICOVUL SĂRAT pentru dezvoltarea comunei Ciorani?
Cât de important consideraţi ca este proiectul de REABILITARE IN CONTINUARE A ŞCOLILOR ŞI GRĂDINIŢELOR pentru dezvoltarea comunei Ciorani?
Cât de important consideraţi că este proiectul de CONSTRUIREA ŞI DOTAREA CU MOBILIER A ŞCOLILOR / GRĂDINIŢELOR pentru dezvoltarea comunei Ciorani?
Cât de important consideraţi că este proiectul de LUCRĂRI DE REABILITARE A REŢELEI DE ILUMINAT PUBLIC pentru dezvoltarea comunei Ciorani?
Cât de important consideraţi că este proiectul de  DOTĂRI PENTRU INTERVENŢII ÎN CAZ DE SITUAŢII DE URGENŢĂ pentru dezvoltarea comunei Ciorani?
Cât de important consideraţi că este proiectul de  DOTĂRI ADMINISTRAŢIE LOCALĂ pentru dezvoltarea comunei Ciorani?
Cât de important consideraţi că este proiectul de  REALIZARE ALEI PIETONALE pentru dezvoltarea comunei Ciorani?
Cât de important consideraţi ca este proiectul de AMENAJARE ŞI DOTARE A UNUI CENTRU DE JOACA ŞI RECREERE PENTRU COPII pentru dezvoltarea comunei Ciorani?
Cât de important consideraţi ca este proiectul de CONSTRUIREA UNUI COMPLEX TURISTIC  ŞI DE AGREMENT pentru dezvoltarea comunei Ciorani?
Cât de important consideraţi ca este proiectul de REALIZARE A UNUI SEDIU NOU DE RIMARIE pentru dezvoltarea comunei Ciorani?
Cât de important consideraţi ca este proiectul de CONSTRUCŢIE SALĂ DE SPORT ÎN CADRUL ŞCOLILOR pentru dezvoltarea comunei Ciorani?
Cât de important consideraţi că este proiectul de REABILITAREA BISERICILOR pentru dezvoltarea comunei Ciorani?
Cât de important consideraţi că este proiectul de  AMENAJARE BAZĂ SPORTIVĂ pentru dezvoltarea comunei Ciorani?
Cât de important consideraţi că este proiectul de DEZVOLTARE ENERGETICĂ EOLIANĂ pentru dezvoltarea comunei Ciorani?
Cât de important consideraţi ca este proiectul de ÎNFIINŢARE A UNUI PARC INDUSTRIAL pentru dezvoltarea comunei Ciorani?
Cât de important consideraţi că este proiectul de ÎMPĂDURIRI ŞI LIZIERE DE PROTECŢIE pentru dezvoltarea comunei Ciorani?
Cât de important consideraţi că este proiectul de CONSTRUCŢIE SALĂ DE SPORT pentru dezvoltarea comunei Ciorani?

Intrebarea	Foarte important	Important	Oarecare importanţă	Puţin important	Lipsit de importanţă	NS/NR
Cât de important consideraţi că este proiectul de MODERNIZAREA DRUMURILOR COMUNALE pentru dezvoltarea comunei Ciorani?	71.00%	29.00%	0.00%	0.00%	0.00%	0.00%

Majoritatea subiecţilor intervievaţi (100%) consideră important proiectul de MODERNIZAREA DRUMURILOR COMUNALE pentru dezvoltarea comunei Ciorani.

Intrebarea	Foarte important	Important	Oarecare importanţă	Puţin important	Lipsit de importanţă	NS/NR
Cât de important consideraţi că este proiectul de CONSTRUCŢIA PODULUI PESTE CRICOVUL SĂRAT pentru dezvoltarea comunei Ciorani?	73.00%	27.00%	0.00%	0.00%	0.00%	0.00%

Majoritatea subiecţilor intervievaţi (100%) consideră important proiectul de CONSTRUCŢIA PODULUI PESTE CRICOVUL SĂRAT pentru dezvoltarea comunei Ciorani.

Intrebarea	Foarte important	Important	Oarecare importanţă	Puţin important	Lipsit de importanţă	NS/NR
Cât de important consideraţi că este proiectul de REABILITAREA/ MODERNIZAREA/ CONSTRUCŢIA CĂMINULUI CULTURAL pentru dezvoltarea comunei Ciorani?	65.00%	35.00%	0.00%	0.00%	0.00%	0.00%

Majoritatea subiecţilor intervievaţi (100%) consideră important proiectul de REABILITAREA/ MODERNIZAREA/ CONSTRUCŢIA CĂMINULUI CULTURAL pentru dezvoltarea comunei Ciorani.

Intrebarea	Foarte important	Important	Oarecare importanţă	Puţin important	Lipsit de importanţă	NS/NR
Cât de important consideraţi ca este proiectul : EXTINDEREA REŢELEI DE CANALIZARE pentru dezvoltarea comunei Ciorani?	71.00%	29.00%	0.00%	0.00%	0.00%	0.00%

Din cei chestionaţi, 100% consideră important proiectul de EXTINDEREA REŢELEI DE CANALIZARE pentru dezvoltarea comunei Ciorani.

Intrebarea	Foarte important	Important	Oarecare importanţă	Puţin important	Lipsit de importanţă	NS/NR
Cât de important consideraţi ca este proiectul de EXTINDEREA   ALIMENTARE CU APA A COMUNEI pentru dezvoltarea comunei Ciorani?	79.00%	21.00%	0.00%	0.00%	0.00%	0.00%

Proiectul privind EXTINDEREA   ALIMENTARE CU APA A COMUNEI este considerat un proiect  important pentru dezvoltarea comunei Ciorani de către 100% din subiecţii intervievaţi.  

Intrebarea	Foarte important	Important	Oarecare importanţă	Puţin important	Lipsit de importanţă	NS/NR
Cât de important consideraţi ca este proiectul de REABILITARE IN CONTINUARE A ŞCOLILOR ŞI GRĂDINIŢELOR pentru dezvoltarea comunei Ciorani?	79.00%	18.00%	0.00%	1.00%	0.00%	0.00%

Majoritatea subiecţilor intervievaţi (98%) este de parere că  REABILITARE IN CONTINUARE A ŞCOLILOR ŞI GRĂDINIŢELOR este importantă pentru dezvoltarea comunei Ciorani.

Intrebarea	Foarte important	Important	Oarecare importanţă	Puţin important	Lipsit de importanţă	NS/NR
Cât de important consideraţi ca este proiectul de AMENAJARE ŞI DOTARE A UNUI CENTRU DE JOACĂ ŞI RECREERE PENTRU COPII pentru dezvoltarea comunei Ciorani?	62.00%	23.00%	6.00%	1.00%	0.00%	0.00%

Proiectul de AMENAJARE ŞI DOTARE A UNUI CENTRU DE JOACĂ ŞI RECREERE PENTRU COPII este considerat foarte important pentru dezvoltarea comunei Ciorani de o mare parte a populaţiei intervievate (92%).

Intrebarea	Foarte important	Important	Oarecare importanţă	Puţin important	Lipsit de importanţă	NS/NR
Cât de important consideraţi ca este proiectul de CONSTRUCŢIA UNUI COMPLEX TURISTIC ŞI DE AGREMENT pentru dezvoltarea comunei Ciorani?	23.00%	68.00%	4.00%	2.00%	0.00%	0.00%

Din cei chestionaţi, 91%  consideră că proiectul de  CONSTRUCŢIA UNUI COMPLEX TURISTIC ŞI DE AGREMENT este important pentru dezvoltarea comunei Ciorani.

Intrebarea	Foarte important	Important	Oarecare importanţă	Puţin important	Lipsit de importanţă	NS/NR
Cât de important consideraţi ca este proiectul de REALIZARE A UNUI SEDIU NOU DE PRIMĂRIE pentru dezvoltarea comunei Ciorani?	21.00%	54.00%	19.00%	5.00%	0.00%	0.00%

Proiectul care vizeaza REALIZARE A UNUI SEDIU NOU DE PRIMĂRIE este considerat important pentru dezvoltarea comunei Ciorani de  către 99% din populaţia intervievată.

Intrebarea	Foarte important	Important	Oarecare importanţă	Puţin important	Lipsit de importanţă	NS/NR
Cât de important consideraţi ca este proiectul de MODERNIZARE SISTEM RUTIER pentru dezvoltarea comunei Ciorani?	21.00%	68.00%	7.00%	4.00%	0.00%	0.00%

Din cei chestionaţi, un procent de 89% consideră că proiectul care vizeaza MODERNIZARE SISTEM RUTIER este importantă pentru dezvoltarea comunei Ciorani.

Intrebarea	Foarte important	Important	Oarecare importanţă	Puţin important	Lipsit de importanţă	NS/NR
Cât de important consideraţi ca este proiectul de DOTARE PENTRU INTERVENŢII IN CAZ DE URGENŢĂ-AUTOSPECIALA PSI pentru dezvoltarea comunei Ciorani?	63.00%	34.00%	1.00%	2.00%	0.00%	0.00%

O mare parte a subiecţilor intervievaţi (97%) a răspuns că este important proiectul de  DOTARE PENTRU INTERVENŢII IN CAZ DE URGENŢĂ-AUTOSPECIALA PSI pentru dezvoltarea comunei  Ciorani.

Intrebarea	Foarte important	Important	Oarecare importanţă	Puţin important	Lipsit de importanţă	NS/NR
Cât de important consideraţi ca este proiectul de ÎNFIINŢARE A UNUI PARC INDUSTRIAL pentru dezvoltarea comunei Ciorani?	55.00%	44.00%	0.00%	1.00%	0.00%	0.00%

Proiectul de ÎNFIINŢARE A UNUI PARC INDUSTRIAL este considerat important pentru dezvoltarea comunei Ciorani de către 99% din subiecţii intervievaţi.

Intrebarea	Foarte important	Important	Oarecare importanţă	Puţin important	Lipsit de importanţă	NS/NR
Cât de important consideraţi ca este proiectul de DEZVOLTARE ENERGETICĂ EOLIANĂ pentru dezvoltarea comunei Ciorani?	19.00%	71.00%	9.00%	1.00%	0.00%	0.00%

DEZVOLTARE ENERGETICĂ EOLIANĂ este considerată un proiect important pentru pentru dezvoltarea comunei Ciorani de care 90% din cei chestionaţi.

Intrebarea	Foarte important	Important	Oarecare importanţă	Puţin important	Lipsit de importanţă	NS/NR
Cât de important consideraţi ca este proiectul de REALIZARE STAŢIE DE EPURARE ŞI TRATARE A APELOR UZATE pentru dezvoltarea comunei Ciorani?	73.00%	22.00%	0.00%	0.00%	0.00%	0.00%

O mare parte din subiecţii intervievaţi (95%) a răspuns ca este important proiectul de  REALIZARE STAŢIE DE EPURARE ŞI TRATARE A APELOR UZATE pentru dezvoltarea comunei  Ciorani.

Intrebarea	Foarte important	Important	Oarecare importanţă	Puţin important	Lipsit de importanţă	NS/NR
Cât de important consideraţi că este proiectul de DOTĂRI  ADMINISTRAŢIE  LOCALĂ pentru dezvoltarea comunei Ciorani?	53.00%	34.00%	3.00%	0.00%	0.00%	0.00%

O mare parte din subiecţii intervievaţi (90%) a răspuns că este important proiectul de DOTĂRI  ADMINISTRAŢIE  LOCALĂ pentru dezvoltarea comunei  Ciorani.

Intrebarea	Foarte important	Important	Oarecare importanţă	Puţin important	Lipsit de importanţă	NS/NR
Cât de important consideraţi că este proiectul de LUCRĂRI DE REGULARIZARE A ALBIEI RÂULUI CRICOVUL SĂRAT pentru dezvoltarea comunei Ciorani?	59.00%	34.00%	7.00%	0.00%	0.00%	0.00%

O mare parte din subiecţii intervievaţi (100%) a răspuns că este important proiectul de LUCRĂRI DE REGULARIZARE A ALBIEI RÂULUI CRICOVUL SĂRAT pentru dezvoltarea comunei  Ciorani.

Intrebarea	Foarte important	Important	Oarecare importanţă	Puţin important	Lipsit de importanţă	NS/NR
Cât de important consideraţi că este proiectul de CONSTRUIREA ŞI DOTAREA CU MOBILIER A ŞCOLILOR/ GRĂDINIŢELOR pentru dezvoltarea comunei Ciorani?	61.00%	35.00%	4.00%	0.00%	0.00%	0.00%

O mare parte din subiecţii intervievaţi (100%) a răspuns că este important proiectul de CONSTRUIREA ŞI DOTAREA CU MOBILIER A ŞCOLILOR/ GRĂDINIŢELOR pentru dezvoltarea comunei  Ciorani.

Intrebarea	Foarte important	Important	Oarecare importanţă	Puţin important	Lipsit de importanţă	NS/NR
Cât de important consideraţi că este proiectul de LUCRĂRI DE REABILITARE A REŢELEI DE ILUMINAT PUBLIC pentru dezvoltarea comunei Ciorani?	62.00%	35.00%	3.00%	0.00%	0.00%	0.00%

O mare parte din subiecţii intervievaţi (100%) a răspuns că este important proiectul de LUCRĂRI DE REABILITARE A REŢELEI DE ILUMINAT PUBLIC ÎN COMUNĂ pentru dezvoltarea comunei  Ciorani.

Intrebarea	Foarte important	Important	Oarecare importanţă	Puţin important	Lipsit de importanţă	NS/NR
Cât de important consideraţi că este proiectul de  REALIZARE ALEI PIETONALE pentru dezvoltarea comunei Ciorani?	52.00%	37.00%	11.00%	0.00%	0.00%	0.00%

O mare parte din subiecţii intervievaţi (100%) a răspuns că este important proiectul de REALIZARE ALEI PIETONALE pentru dezvoltarea comunei  Ciorani.

Intrebarea	Foarte important	Important	Oarecare importanţă	Puţin important	Lipsit de importanţă	NS/NR
Cât de important consideraţi că este proiectul de  CONSTRUCŢIE SALĂ DE SPORT ÎN CADRUL ŞCOLILOR pentru dezvoltarea comunei Ciorani?	54.00%	38.00%	8.00%	0.00%	0.00%	0.00%

O mare parte din subiecţii intervievaţi (100%) a răspuns că este important proiectul de CONSTRUCŢIE SALĂ DE SPORT ÎN CADRUL ŞCOLILOR pentru dezvoltarea comunei  Ciorani.

Intrebarea	Foarte important	Important	Oarecare importanţă	Puţin important	Lipsit de importanţă	NS/NR
Cât de important consideraţi că este proiectul de  REABILITAREA BISERICILOR ÎN COMUNĂ pentru dezvoltarea comunei Ciorani?	37.00%	48.00%	15.00%	0.00%	0.00%	0.00%

O mare parte din subiecţii intervievaţi (100%) a răspuns că este important proiectul de REABILITAREA BISERICILOR ÎN COMUNĂ pentru dezvoltarea comunei  Ciorani.

Intrebarea	Foarte important	Important	Oarecare importanţă	Puţin important	Lipsit de importanţă	NS/NR
Cât de important consideraţi că este proiectul de   AMENAJARE BAZĂ SPORTIVĂ pentru dezvoltarea comunei Ciorani?	37.00%	49.00%	14.00%	0.00%	0.00%	0.00%

O mare parte din subiecţii intervievaţi (100%) a răspuns că este important proiectul de  AMENAJARE BAZĂ SPORTIVĂ pentru dezvoltarea comunei  Ciorani.

Intrebarea	Foarte important	Important	Oarecare importanţă	Puţin important	Lipsit de importanţă	NS/NR
Cât de important consideraţi că este proiectul de   ÎMPĂDURIRI ŞI LIZIERE DE PROTECŢIE pentru dezvoltarea comunei Ciorani?	39.00%	51.00%	10.00%	0.00%	0.00%	0.00%

O mare parte din subiecţii intervievaţi (100%) a răspuns că este important proiectul de ÎMPĂDURIRI ŞI LIZIERE DE PROTECŢIE pentru dezvoltarea comunei  Ciorani.

Intrebarea	Foarte important	Important	Oarecare importanţă	Puţin important	Lipsit de importanţă	NS/NR
Cât de important consideraţi că este proiectul de  CONSTRUCŢIE ŞTRAND pentru dezvoltarea comunei Ciorani?	29.00%	35.00%	36.00%	0.00%	0.00%	0.00%

O mare parte din subiecţii intervievaţi (100%) a răspuns că este important proiectul de CONSTRUCŢIE ŞTRAND pentru dezvoltarea comunei  Ciorani.

IX. PORTOFOLIU DE PROIECTE PRIORITARE PENTRU PERIOADA 2008-2013

1.MODERNIZARE DRUMURI COMUNALE CIORANI
LOCALIZAREA PROIECTULUI ŞI MANAGERUL DE PROIECT
MANAGERUL DE PROIECT /  SOLICITANT	Primăria şi Consiliul Local al comunei Ciorani
ROMÂNIA REGIUNEA PROIECTULUI JUDEŢUL LOCALITATEA	Regiunea 3 – Sud-Muntenia Prahova Ciorani
VALOAREA PROIECTULUI (estimativ, euro fără TVA)	1.000.000
SURSE DE FINANŢARE	buget local/buget de stat/fonduri europene/structurale/credite bancare/parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
OBIECTIVE	Modernizarea drumurilor locale va avea efecte benefice asupra dezvoltării economice viitoare a comunei prin conectarea diferitelor zone la drumurile locale, îmbunătăţirea legăturilor rutiere cu comunele învecinate şi cu satele componente.  Va deveni o zonă de interes atât pentru investitori cât şi pentru turiştii care tranzitează comuna.
REZULTATELE OBŢINUTE	- Reabilitarea şi consolidarea reţelei de drumuri locale; - Accesul populaţiei la locuri de muncă, servicii medicale, educaţie, cultură, recreere; - Consolidarea terenurilor afectate de alunecări; - Fluidizarea transportului de mărfuri cu  impact direct asupra dezvoltării economice teritoriale echilibrate.
POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI	- locuitorii comunei Ciorani - potenţialii investitori - participanţii la traficul rutier care tranzitează comuna
ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI	ü Realizarea studiului de fezabilitate ü Elaborarea proiectului tehnic ü Aprobarea începerii proiectului ü Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare ü Contractarea proiectului ü Organizarea licitaţiilor ü Monitorizare, evaluare, control ü Auditul proiectului
STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI:	Idee : DA SPF: NU  SF: NU PT: NU  DE: NU Executie: NU
DURATA PROIECTULUI	Realizarea proiectului va depinde de posbilităţile de finanţare
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI	Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns că este importantă modernizarea drumurilor locale.

CONSTRUCŢIE POD PESTE RÂUL CRICOVUL SĂRAT
LOCALIZAREA PROIECTULUI ŞI MANAGERUL DE PROIECT
MANAGERUL DE PROIECT /  SOLICITANT	Primăria şi Consiliul Local al comunei Ciorani
ROMÂNIA REGIUNEA PROIECTULUI JUDEŢUL LOCALITATEA	Regiunea 3 – Sud-Muntenia Prahova Ciorani
VALOAREA PROIECTULUI (estimative, euro fără TVA)	200.000
SURSE DE FINANŢARE	buget local/buget de stat/fonduri europene/structurale/credite bancare/parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
OBIECTIVE	Construcţia podului va avea efecte benefice asupra dezvoltării economice viitoare a comunei prin îmbunătăţirea legăturilor rutiere cu comunele învecinate şi cu satele componente.  Va deveni o zonă de interes atât pentru investitori cât şi pentru turiştii care tranzitează comuna.
REZULTATELE OBŢINUTE	- Construcţia podului peste râul Cricovul Sărat; - Accesul populaţiei la locuri de muncă, servicii medicale, educaţie, cultură, recreere; - Consolidarea terenurilor afectate de alunecari; - Fluidizarea transportului de mărfuri cu  impact direct asupra dezvoltării economice teritoriale echilibrate.
POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI	- locuitorii comunei Ciorani - potenţialii investitori - participanţii la traficul rutier care tranzitează comuna
ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI	ü Realizarea studiului de fezabilitate ü Elaborarea proiectului tehnic ü Aprobarea inceperii proiectului ü Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare ü Contractarea proiectului ü Organizarea licitaţiilor ü Monitorizare, evaluare, control ü Auditul proiectului
STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI:	Idee : DA SPF: NU  SF: NU PT: NU  DE: NU Executie: NU
DURATA PROIECTULUI	Realizarea proiectului ca depinde de posbilităţile de finanţare
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI	Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns că este importantă  construcţia podului.

REABILITAREA, MODERNIZAREA ŞI CONSTRUCŢIA CĂMINULUI CULTURAL
LOCALIZAREA PROIECTULUI ŞI MANAGERUL DE PROIECT
MANAGERUL DE PROIECT /  SOLICITANT	Primăria şi Consiliul Local al comunei Ciorani
ROMÂNIA REGIUNEA PROIECTULUI JUDEŢUL LOCALITATEA	Regiunea 3 – Sud-Muntenia Prahova Ciorani
VALOAREA PROIECTULUI (estimativ euro, fără TVA)	50.000
SURSE DE FINANŢARE	buget local/buget de stat/fonduri europene/structurale credite bancare/parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
OBIECTIVE	Obiectivele proiectului sunt de reabilitarea şi modernizarea căminelor culturale din comună.
REZULTATELE OBŢINUTE	- Reabilitarea şi modernizarea căminului  cultural; - Creşterea consumului de cultură în rândul fiilor satului; - Regenerarea mediului cultural şi a valorilor acestuia.
POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI	- locuitorii comunei Ciorani - potenţialii investitori - agenţii economici din zonă - participanţii la traficul rutier care tranzitează comuna
ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI	ü Realizarea studiului de fezabilitate ü Elaborarea proiectului tehnic ü Aprobarea începerii proiectului ü Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare ü Contractarea proiectului ü Organizarea licitaţiilor ü Monitorizare, evaluare, control ü Auditul proiectului
STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI:	Idee : DA SPF: NU  SF: NU PT: NU  DE: NU Executie: NU
DURATA PROIECTULUI	Realizarea proiectului va depinde de posbilităţile de finanţare
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI	Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns că este importantă reabilitarea şi modernizarea căminului cultural.

EXTINDERE REŢELEI DE ALIMENTARE CU APĂ POTABILĂ
LOCALIZAREA PROIECTULUI ŞI MANAGERUL DE PROIECT
MANAGERUL DE PROIECT /  SOLICITANT	Primăria şi Consiliul Local al comunei Ciorani
ROMÂNIA REGIUNEA PROIECTULUI JUDEŢUL LOCALITATEA	Regiunea 3 – Sud-Muntenia Prahova Ciorani
VALOAREA PROIECTULUI (estimative, EURO fără TVA)	5.000.000
SURSE DE FINANŢARE	buget local /buget de stat/fonduri europene/structurale/credite bancare/parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
OBIECTIVE	Prin finalizarea reţelei de alimentare cu apa potabilă urmăreşte sa atinga următoarele obiective: - acoperirea necesarului şi satisfacerea cerintelor de apa ale populaţiei; - utilizarea eficienta a resurselor de apa; - asigurarea serviciilor de apa la tarife acceşibile; - asigurarea calităţii corespunzătoare a apei potabile in toata comuna; - protectia mediului inconjurator; - adaptarea la condiţiile europene.
REZULTATELE OBŢINUTE	- reducerea riscului inundatiilor asupra suprafetelor agricole şi localităţilor; - diminuarea riscurilor provocate de către seceta prin crearea şi utilizarea sistemului de irigaţii; -scăderea factorilor de risc pentru sănătatea populaţiei; - scăderea factorului de poluare;
POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI	- locuitorii comunei Ciorani - potenţialii investitori - agenţii economici din zona -  participanţii la traficul rutier care tranzitează comuna
ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI	ü Realizarea studiului de fezabilitate ü Elaborarea proiectului tehnic ü Aprobarea începerii proiectului ü Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare ü Contractarea proiectului ü Organizarea licitaţiilor ü Monitorizare, evaluare, control ü Auditul proiectului
STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI:	Idee : DA SPF: NU  SF: NU PT: NU  DE: NU Executie: NU
DURATA PROIECTULUI	Realizarea proiectului va depinde de posbilităţile de finanţare
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI	Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns că este importantă extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă.

EXTINDERE REŢEA DE CANALIZARE
LOCALIZAREA PROIECTULUI ŞI MANAGERUL DE PROIECT
MANAGERUL DE PROIECT /  SOLICITANT	Primăria şi Consiliul Local al comunei Ciorani
ROMÂNIA REGIUNEA PROIECTULUI JUDEŢUL LOCALITATEA	Regiunea 3 – Sud-Muntenia Prahova Ciorani
VALOAREA PROIECTULUI (estimativ, euro fără TVA)	1.500.000
SURSE DE FINANŢARE	buget local /buget de stat/fonduri europene/structurale/credite bancare/parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
OBIECTIVE	Extinderea sistemului de canalizare va avea efecte benefice asupra dezvoltării economice a zonei prin crearea de noi locuri de muncă, care vor stabiliza forţa de muncă în zonă şi vor creşte calificarea acesteia. Vor fi revigorate domenii ca proiectarea şi construcţiile. Zona va deveni mai atractivă pentru investitori, iar activitatea acestora va genera venituri suplimentare la bugetul local. Proiectul va avea un impact social şi economic direct asupra comunităţii, prin existenţa unor resurse financiare pentru finanţarea şi dezvoltarea unor activităţi în domeniul sanatăţii, învăţământului, culturii. Îmbunătăţirea infrastructurii de mediu.
REZULTATELE OBŢINUTE	- accesul populaţiei la infrastuctura edilitară; -scăderea factorilor de risc pentru sănătatea populaţiei; -îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei comunei; -reducerea efectelor unor riscuri naturale, cum ar fi inundaţiile.
POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI	- locuitorii comunei Ciorani - potenţialii investitori - agenţii economici din zona -  participanţii la traficul rutier care tranzitează comuna
ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI	ü Realizarea studiului de fezabilitate ü Elaborarea proiectului tehnic ü Aprobarea începerii proiectului ü Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare ü Contractarea proiectului ü Organizarea licitaţiilor ü Monitorizare, evaluare, control ü Auditul proiectului
STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI:	Idee : DA SPF: NU  SF: NU PT: NU  DE: NU Executie: NU
DURATA PROIECTULUI	Realizarea proiectului va depinde de posbilităţile de finanţare
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI	Proiectul este cuprins ca obiectiv ăn Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns că este importantă extinderea reţelei de canalizare.

REALIZAREA STAŢIEI DE EPURARE ŞI TRATARE A APELOR REZIDUALE
LOCALIZAREA PROIECTULUI ŞI MANAGERUL DE PROIECT
MANAGERUL DE PROIECT /  SOLICITANT	Primăria şi Consiliul Local al comunei Ciorani
ROMÂNIA REGIUNEA PROIECTULUI JUDEŢUL LOCALITATEA	Regiunea 3 – Sud-Muntenia Prahova Ciorani
VALOAREA PROIECTULUI (estimativ, euro fără TVA)	500.000
SURSE DE FINANŢARE	buget local /buget de stat/fonduri europene/structurale/credite bancare/parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
OBIECTIVE	Realizarea staţiei de epurare şi tratarea apelor reziduale.Dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului neîngrădit al populaţiei şi consumatorilor economici la această infrastructură.
REZULTATELE OBŢINUTE	- îmbunatăţirea condiţiilor de viata  a populaţiei comunei - reducerea poluarii - reducerea factorilor de risc pentru sănătatea populaţiei - atragerea de investitori - crearea de noi  locuri de muncă
POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI	- locuitorii comunei Ciorani - potenţialii investitori - agenţii economici din zona -  participanţii la traficul rutier care tranzitează comuna
ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI	ü Realizarea studiului de fezabilitate ü Elaborarea proiectului tehnic ü Aprobarea începerii proiectului ü Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare ü Contractarea proiectului ü Organizarea licitaţiilor ü Monitorizare, evaluare, control ü Auditul proiectului
STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI:	Idee : DA SPF: NU  SF: NU PT: NU  DE: NU Executie: NU
DURATA PROIECTULUI	Realizarea proiectului va depinde de posbilităţile de finanţare
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI	Proiectul este cuprins ca obiectiv ăn Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns că este importantă realizarea staţiei de epurare.

MODERNIZARE SISTEM RUTIER
LOCALIZAREA PROIECTULUI ŞI MANAGERUL DE PROIECT
MANAGERUL DE PROIECT /  SOLICITANT	Primăria şi Consiliul Local al comunei Ciorani
ROMÂNIA REGIUNEA PROIECTULUI JUDEŢUL LOCALITATEA	Regiunea 3 – Sud-Muntenia Prahova Ciorani
VALOAREA PROIECTULUI (estimativ, euro fără TVA)	50.000
SURSE DE FINANŢARE	buget local /buget de stat/fonduri europene/structurale/credite bancare/parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
OBIECTIVE	Modernizarea sistemului rutier din comună. Dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului neîngrădit al populaţiei şi consumatorilor economici la această infrastructură de bază.
REZULTATELE OBŢINUTE	- îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă  a populaţiei comunei - reducerea factorilor de risc pentru sănătatea populaţiei - reducerea accidentelor rutiere - atragerea de investitori - dezvoltarea de locuri de muncă
POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI	- locuitorii comunei Ciorani - potenţialii investitori - agenţii economici din zona -  participanţii la traficul rutier care tranzitează comuna
ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI	ü Realizarea studiului de fezabilitate ü Elaborarea proiectului tehnic ü Aprobarea începerii proiectului ü Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare ü Contractarea proiectului ü Organizarea licitaţiilor ü Monitorizare, evaluare, control ü Auditul proiectului
STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI:	Idee : DA SPF: NU  SF: NU PT: NU  DE: NU Executie: NU
DURATA PROIECTULUI	Realizarea proiectului va depinde de posbilităţile de finanţare
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI	Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns că este importantă modernizarea sistemului rutier.

LUCRĂRI DE REGULARIZARE A ALBIEI RÂULUI CRICOVUL SĂRAT ŞI APĂRĂRI DE MALURI PENTRU PREVENIREA ŞI REDUCEREA CONSECINŢELOR DISTRUCTIVE ALE INUNDAŢIILOR
LOCALIZAREA PROIECTULUI ŞI MANAGERUL DE PROIECT
MANAGERUL DE PROIECT /  SOLICITANT	Primăria şi Consiliul Local al comunei Ciorani
ROMÂNIA REGIUNEA PROIECTULUI JUDEŢUL LOCALITATEA	Regiunea 3 – Sud-Muntenia Prahova Ciorani
VALOAREA PROIECTULUI (estimativ, euro fără TVA)	500.000
SURSE DE FINANŢARE	buget local /buget de stat/fonduri europene/structurale/credite bancare/parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
OBIECTIVE	Diminuarea riscurilor şi pagubelor produse de deversările de ape şi aluncările de  terenuri asupra activităţii socio-economice şi mediului înconjurător, prin acţiuni şi măsuri concrete prevăzute a se lua la nivel local (comunal).
REZULTATELE OBŢINUTE	- Reducerea riscului de inundaţii; - Securitate şi protecţia cetăţenilor; - Atragerea de investitori.
POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI	- locuitorii comunei Ciorani - potenţialii investitori - agenţii economici din zonă -  participanţii la traficul rutier care tranzitează comuna
ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI	ü Realizarea studiului de fezabilitate ü Elaborarea proiectului tehnic ü Aprobarea începerii proiectului ü Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare ü Contractarea proiectului ü Organizarea licitaţiilor ü Monitorizare, evaluare, control ü Auditul proiectului
STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI:	Idee : DA SPF: NU  SF: NU PT: NU  DE: NU Executie: NU
DURATA PROIECTULUI	Realizarea proiectului va depinde de posbilităţile de finanţare
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI	Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns că este importantă efectuarea lucrărilor de regularizare a albiei răului Cricovul Sărat.

REABILITAREA ŞCOLILOR ŞI GRĂDINIŢELOR DIN COMUNĂ
LOCALIZAREA PROIECTULUI ŞI MANAGERUL DE PROIECT
MANAGERUL DE PROIECT /  SOLICITANT	Primăria şi Consiliul Local al comunei Ciorani
ROMÂNIA REGIUNEA PROIECTULUI JUDEŢUL LOCALITATEA	Regiunea 3 – Sud-Muntenia Prahova Ciorani
VALOAREA PROIECTULUI (estimativ, euro fără TVA)	500.000
SURSE DE FINANŢARE	buget local buget de stat fonduri europene/structurale credite bancare parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
OBIECTIVE	Obiectivele acestui proiect sunt: - Reabilitare şi modernizarea clădirilor; - Dotarea cu echipamente didactice, echipamente pentru pregătirea profesională, echipamente IT şi materiale specifice pentru documentare.
REZULTATELE OBŢINUTE	- asigurarea calităţii procesului de invatamant; - accesul la educaţie gratuit a tuturor copiilor comunei; - adaptarea la nevoile determinate de dorinţa de a îmbunătăţi gradul şi calitatea ocupării forţei de muncă.
POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI	- locuitorii comunei Ciorani - potenţialii investitori - agenţii economici din zona
ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI	ü Realizarea studiului de fezabilitate ü Elaborarea proiectului tehnic ü Aprobarea începerii proiectului ü Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare ü Contractarea proiectului ü Organizarea licitaţiilor ü Monitorizare, evaluare, control ü Auditul proiectului
STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI:	Idee : DA SPF: NU  SF: NU PT: NU  DE: NU Executie: NU
DURATA PROIECTULUI	Realizarea proiectului ca depinde de posbilităţile de finanţare
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI	Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns că este importantă reabilitarea şcolilor şi grădiniţelor din comună.

CONSTRUIREA ŞI DOTAREA CU MOBILIER A ŞCOLILOR/ ŞI GRĂDINIŢELOR
LOCALIZAREA PROIECTULUI ŞI MANAGERUL DE PROIECT
MANAGERUL DE PROIECT /  SOLICITANT	Primăria şi Consiliul Local al comunei Ciorani
ROMÂNIA REGIUNEA PROIECTULUI JUDEŢUL LOCALITATEA	Regiunea 3 – Sud-Muntenia Prahova Ciorani
VALOAREA PROIECTULUI (estimativ, euro fără TVA)	150.000
SURSE DE FINANŢARE	buget local buget de stat fonduri europene/structurale credite bancare parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
OBIECTIVE	Obiectivele acestui proiect sunt: - Construirea unei şcoli şi/sau a unei grădiniţe; - Dotarea cu mobilier, echipamente didactice, echipamente pentru pregătirea profesională, echipamente IT şi materiale specifice pentru documentare.
REZULTATELE OBŢINUTE	- asigurarea calităţii procesului de învăţământ; - accesul la educaţie gratuit a tuturor copiilor comunei; - adaptarea la nevoile determinate de dorinţa de a îmbunătăţi gradul şi calitatea ocupării forţei de muncă.
POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI	- locuitorii comunei Ciorani - potenţialii investitori - agenţii economici din zona
ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI	ü Realizarea studiului de fezabilitate ü Elaborarea proiectului tehnic ü Aprobarea începerii proiectului ü Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare ü Contractarea proiectului ü Organizarea licitaţiilor ü Monitorizare, evaluare, control ü Auditul proiectului
STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI:	Idee : DA SPF: NU  SF: NU PT: NU  DE: NU Executie: NU
DURATA PROIECTULUI	Realizarea proiectului ca depinde de posbilităţile de finanţare
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI	Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns ca este importantă construirea unei şcoli şi a unei grădiniţe.

LUCRĂRI DE REABILITARE A REŢELEI DE ILUMINAT PUBLIC ÎN COMUNĂ
LOCALIZAREA PROIECTULUI ŞI MANAGERUL DE PROIECT
MANAGERUL DE PROIECT /  SOLICITANT	Primăria şi Consiliul Local al comunei Ciorani
ROMÂNIA REGIUNEA PROIECTULUI JUDEŢUL LOCALITATEA	Regiunea 3 – Sud-Muntenia Prahova Ciorani
VALOAREA PROIECTULUI (estimativ, euro fără TVA)	100.000
SURSE DE FINANŢARE	buget local buget de stat fonduri europene/structurale credite bancare parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
OBIECTIVE	Reabilitarea reţelei de iluminat public şi creşterea randamentului energetic la sistemele de iluminat. Adaptarea reţelei de iluminat la standardele europene, în acord cu CIE 115/1995. Satisfacerea cerinţelor de vizibilitate pentru drumurile publice conform cu norma română SR 13433/1999.
REZULTATELE OBŢINUTE	- mărirea gradului de confort din punct de vedere al iluminatului public; economii în ceea ce priveşte consumul de energie.
POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI	- locuitorii comunei Ciorani - potenţialii investitori - agenţii economici din zona
ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI	ü Realizarea studiului de fezabilitate ü Elaborarea proiectului tehnic ü Aprobarea începerii proiectului ü Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare ü Contractarea proiectului ü Organizarea licitaţiilor ü Monitorizare, evaluare, control ü Auditul proiectului
STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI:	Idee : DA SPF: NU  SF: NU PT: NU  DE: NU Executie: NU
DURATA PROIECTULUI	Realizarea proiectului ca depinde de posbilităţile de finanţare
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI	Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns ca este importantă efectuarea lucrărilor de reabilitare a reţelei de iluminat public în comună.

9. DOTARI PENTRU INTERVENTII IN CAZ SITUATII DE URGENŢĂ
LOCALIZAREA PROIECTULUI ŞI MANAGERUL DE PROIECT
MANAGERUL DE PROIECT /  SOLICITANT	Primăria şi Consiliul Local al comunei Ciorani
ROMÂNIA REGIUNEA PROIECTULUI JUDEŢUL LOCALITATEA	Regiunea 3 – Sud-Muntenia Prahova Ciorani
VALOAREA PROIECTULUI (estimativ, euro fără TVA)	300.000
SURSE DE FINANŢARE	buget local/buget de stat/fonduri europene/structurale/credite bancare/parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
OBIECTIVE	Obiectivele proiectului constău in: - îmbunătăţirea capacităţii de răspuns în situaţii de urgenţă la nivelul fiecărei regiuni prin reducerea timpului de intervenţie pentru acordarea primului ajutor calificat şi pentru intervenţii în situaţii de urgenţă; - dezvoltarea capacităţii autorităţi locale pentru gestionarea mai eficientă a serviciilor publice descentralizate prin continuarea procesului de modernizare prin achiziţionarea unei autospeciale PSI şi alte echipamente de intervenţie pentru stingerea incendiilor la nivelul comunei şi a satelor componente.
REZULTATELE OBŢINUTE	- compartimentul de voluntariat pentru situaţii de urgenţă mai bine dotat tehnic, cu posibilităţi de menţinere a funcţiilor instituţiilor vitale, a condiţiilor de comunicare directă şi de intervenţie în timp real, în scopul utilizării optime a resurselor aflate la dispoziţie în caz de necesitate; - personal mai bine instruit, cu competenţă ridicată în utilizarea echipamentelor moderne, a înaltei tehnologii, în scopul eficientizării serviciilor publice oferite cetăţenilor.
POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI	- locuitorii comunei Ciorani - potenţialii investitori -agenţii economici din zona
ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI	ü Realizarea studiului de fezabilitate ü Elaborarea proiectului tehnic ü Aprobarea începerii proiectului ü Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare ü Contractarea proiectului ü Organizarea licitaţiilor ü Monitorizare, evaluare, control ü Auditul proiectului
STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI:	Idee : DA SPF: NU  SF: NU  PT: NU  DE: NU Executie: NU
DURATA PROIECTULUI	Realizarea proiectului va depinde de posbilităţile de finanţare
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI	Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns ca este importantă dotarea administraţiei  publice locale cu autospeciala PSI, buldo-excavator, volă, tractor cu remorcă şi alte dotări.

13.DOTAREA ADMINISTRAŢIEI  LOCALE
LOCALIZAREA PROIECTULUI ŞI MANAGERUL DE PROIECT
MANAGERUL DE PROIECT /  SOLICITANT		Primăria şi Consiliul Local al comunei Ciorani
ROMÂNIA REGIUNEA PROIECTULUI JUDEŢUL LOCALITATEA		Regiunea 3 – Sud-Muntenia Prahova Ciorani
VALOAREA PROIECTULUI (estimativ, euro fără TVA)		100.000
SURSE DE FINANŢARE		buget local buget de stat fonduri europene/structurale credite bancare parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
OBIECTIVE		Principalele obiective ale proiectului sunt: -dotarea administraţiei  publice cu calculatoare, copiatoare, faxuri etc.
REZULTATELE OBŢINUTE		Regenerarea mediului rural şi a valorilor acestuia, prin sprijinirea funcţionarilor publici pentru desfăşurarea activităţii în condiţii optime conforme cu normele europene.
	POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI	- locuitorii comunei Ciorani - potenţialii investitori - functionarii publici - agenţii economici din zona
	ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI	ü Realizarea studiului de fezabilitate ü Elaborarea proiectului tehnic ü Aprobarea începerii proiectului ü Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare ü Contractarea proiectului ü Organizarea licitaţiilor ü Monitorizare, evaluare, control ü Auditul proiectului
STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI:		Idee : DA SPF: NU  SF: NU  PT: NU  DE: NU Executie: NU
DURATA PROIECTULUI		Realizarea proiectului ca depinde de posbilităţile de finanţare
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI		Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns că este importantă dotarea cu aparatură birotică a administraţiei  publice.

14. REALIZARE ALEI PIETONALE ÎN COMUNĂ
LOCALIZAREA PROIECTULUI ŞI MANAGERUL DE PROIECT
MANAGERUL DE PROIECT /  SOLICITANT		Primăria şi Consiliul Local al comunei Ciorani
ROMÂNIA REGIUNEA PROIECTULUI JUDEŢUL LOCALITATEA		Regiunea 3 – Sud-Muntenia Prahova Ciorani
VALOAREA PROIECTULUI (estimativ, euro fără TVA)		200.000
SURSE DE FINANŢARE		buget local buget de stat fonduri europene/structurale credite bancare parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
OBIECTIVE		Prin realizarea acestui proiect se urmăreşte îmbunatăţirea accesului populaţiei şi agenţilor economici la infrastructura de bază conform normelor europene.
REZULTATELE OBŢINUTE		ü Reabilitarea şi consolidarea reţelei de drumuri locale; ü Consolidarea terenurilor afectate de alunecări;
	POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI	- locuitorii comunei Ciorani - potenţialii investitori - agenţii economici din zona
	ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI	ü Realizarea studiului de fezabilitate ü Elaborarea proiectului tehnic ü Aprobarea începerii proiectului ü Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare ü Contractarea proiectului ü Organizarea licitaţiilor ü Monitorizare, evaluare, control ü Auditul proiectului
STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI:		Idee : DA SPF: NU  SF: NU  PT: NU  DE: NU Executie: NU
DURATA PROIECTULUI		Realizarea proiectului ca depinde de posbilităţile de finanţare
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI		Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns că este importantă realizarea aleilor pietonale.

15. AMENAJAREA ŞI DOTAREA UNUI CENTRU DE JOACA ŞI RECREERE PENTRU COPIII COMUNEI
LOCALIZAREA PROIECTULUI ŞI MANAGERUL DE PROIECT
MANAGERUL DE PROIECT /  SOLICITANT		Primăria şi Consiliul Local al comunei Ciorani
ROMÂNIA REGIUNEA PROIECTULUI JUDEŢUL LOCALITATEA		Regiunea 3 – Sud-Muntenia Prahova Ciorani
VALOAREA PROIECTULUI (estimativ, euro fără TVA)		100.000
SURSE DE FINANŢARE		buget local buget de stat fonduri europene/structurale credite bancare parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
OBIECTIVE		Prin amenajarea şi dotarea unui centru de joacă destinat celor mici, se urmăreşte crerea unui spaţiu prietenos, familiar, dorit şi iubit, care stimulează imaginaţia şi creativitatea. Un loc în care obiectele de joacă sunt în forme de animale, pictate în culori vii, o lume a frumosului care îi întampină, stimulând şi educând simţul artistic al copiilor. Prin implementarea acestui proiect, autoritatea publică locală se aşteaptă să atragă atenţia celor cu putere economică, pentru a demara proiecte de mai mare amploare în comunitate.
REZULTATELE OBŢINUTE		-  acces la centru de joacă a tuturor copiilor comunei; - stimularea implicării părinţilor în educaţia copiilor; - desfăşurarea numeroaselor activităţi artistice, festive (sărbătorirea zilelor de naştere ale copiilor), educative şi sportive pentru şi împreuna cu copii.
	POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI	- locuitorii comunei Ciorani - potenţialii investitori - agenţii economici din zona
	ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI	ü Realizarea studiului de fezabilitate ü Elaborarea proiectului tehnic ü Aprobarea inceperii proiectului ü Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare ü Contractarea proiectului ü Organizarea licitaţiilor ü Monitorizare, evaluare, control ü Auditul proiectului
STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI:		Idee : DA SPF: NU  SF: NU  PT: NU  DE: NU Executie: NU
DURATA PROIECTULUI		Realizarea proiectului va depinde de posbilităţile de finanţare
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI		Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns că este importantă amenajarea unui centru de joacă şi recreere pentru copiii comunei.

16. CONSTRUIREA UNUI COMPLEX TURISTIC ŞI DE AGREMENT
LOCALIZAREA PROIECTULUI ŞI MANAGERUL DE PROIECT
MANAGERUL DE PROIECT /  SOLICITANT	Primăria şi Consiliul Local al comunei Ciorani
ROMÂNIA REGIUNEA PROIECTULUI JUDEŢUL LOCALITATEA	Regiunea 3 – Sud-Muntenia Prahova Ciorani
VALOAREA PROIECTULUI (estimativ, euro fără TVA)	300.000
SURSE DE FINANŢARE	buget local buget de stat fonduri europene/structurale credite bancare parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
OBIECTIVE	Realizarea şi dotare cu echipamente şi aparatură necesară unui complex turistic şi de agrement. Prin amenajarea unui complex turistic se urmăreşte îmbunătăţirea spaţiului destinat pentru recreerea şi relaxarea cetăţenilor comunei şi atragerea unui număr mai mare de turişti.
REZULTATELE OBŢINUTE	- creştera numărului de turişti în zonă şi implicit a veniturilor populaţiei ; - îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă  a populaţiei comunei; - reducerea poluării; - reducerea factorilor de risc pentru sănătatea populaţiei; - atragerea de noi investitori în zonă; - atragerea de noi venituri pentru administraţia locală; - dezvoltarea de locuri de muncă.
POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI	- locuitorii comunei Ciorani - potenţialii investitori - agenţii economicii din zona
ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI	ü Realizarea studiului de fezabilitate ü Elaborarea proiectului tehnic ü Aprobarea începerii proiectului ü Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare ü Contractarea proiectului ü Organizarea licitaţiilor ü Monitorizare, evaluare, control ü Auditul proiectului
STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI:	Idee : DA SPF: NU  SF: NU  PT: NU DE: NU Executie: NU
DURATA PROIECTULUI	Realizarea proiectului ca depinde de posbilităţile de finanţare
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI	Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns că este importantă  construirea unui complex turistic şi de agrement.

17. REALIZARE A UNUI SEDIU NOU DE PRIMARIE
LOCALIZAREA PROIECTULUI ŞI MANAGERUL DE PROIECT
MANAGERUL DE PROIECT /  SOLICITANT		Primăria şi Consiliul Local al comunei Ciorani
ROMÂNIA REGIUNEA PROIECTULUI JUDEŢUL LOCALITATEA		Regiunea 3 – Sud-Muntenia Prahova Ciorani
VALOAREA PROIECTULUI (estimativ, euro fără TVA)		1.000.000
SURSE DE FINANŢARE		buget local buget de stat fonduri europene/structurale credite bancare parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
OBIECTIVE		Obiectivele proiectului de construcţie a unui nou sediu al primăriei sunt: Ø de creare a condiţiilor moderne pentru functionarii publici, a persoanelor contractuale şi a cetatenilor care apeleaza la serviciile oferite de către autoritatea publica locală; Ø dotarea birourilor cu mobilier nou şi cu calculatoare, imprimante şi alte echipamente IT necesare acestei instituţii.
REZULTATELE OBŢINUTE		- construcţia noului sediu al primăriei; - servirea promta a cetatenilor; - pastrarea confidenţialităţii în legatură cu informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţă în exercitarea funcţiei în problemele cetăţenilor; - crearea condiţiilor adecvate desfasurarii programului de lucru pentru functionarii publici; îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a cetăţenilor comunei.
	POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI	- locuitorii comunei Ciorani - potenţialii investitori - funcţionarii publici - agenţii economici din zona
	ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI	ü Realizarea studiului de fezabilitate ü Elaborarea proiectului tehnic ü Aprobarea începerii proiectului ü Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare ü Contractarea proiectului ü Organizarea licitaţiilor ü Monitorizare, evaluare, control ü Auditul proiectului
STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI:		Idee : DA SPF: NU  SF: NU PT: NU  DE: NU Executie: NU
DURATA PROIECTULUI		Realizarea proiectului va depinde de posbilităţile de finanţare
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI		Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns că este importantă construcţia unui nou sediu de primărie.

18. CONSTRUŢIE SALĂ DE SPORT ÎN CADRUL ŞCOLILOR
LOCALIZAREA PROIECTULUI ŞI MANAGERUL DE PROIECT
MANAGERUL DE PROIECT /  SOLICITANT		Primăria şi Consiliul Local al comunei Ciorani
ROMÂNIA REGIUNEA PROIECTULUI JUDEŢUL LOCALITATEA		Regiunea 3 – Sud-Muntenia Prahova Ciorani
VALOAREA PROIECTULUI (estimativ, euro fără TVA)		250.000
SURSE DE FINANŢARE		buget local buget de stat fonduri europene/structurale credite bancare parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
OBIECTIVE		Obiectivele proiectului sunt: Ø Construţie sală de sport în cadrul şcolilor din comună.
REZULTATELE OBŢINUTE		- desfăşurarea numeroaselor activităţi sportive, artistice, educative si festive pentru şi împreună cu copii.
	POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI	- locuitorii comunei Ciorani - potenţialii investitori - agenţii economici din zona
	ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI	ü Realizarea studiului de fezabilitate ü Elaborarea proiectului tehnic ü Aprobarea începerii proiectului ü Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare ü Contractarea proiectului ü Organizarea licitaţiilor ü Monitorizare, evaluare, control ü Auditul proiectului
STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI:		Idee : DA SPF: NU  SF: NU PT: NU  DE: NU Executie: NU
DURATA PROIECTULUI		Realizarea proiectului va depinde de posbilităţile de finanţare
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI		Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns că este importantă construcţia sălilor de sport în cadrul şcolilor.

19. REABILITAREA BISERICILOR DIN COMUNĂ
LOCALIZAREA PROIECTULUI ŞI MANAGERUL DE PROIECT
MANAGERUL DE PROIECT /  SOLICITANT		Primăria şi Consiliul Local al comunei Ciorani
ROMÂNIA REGIUNEA PROIECTULUI JUDEŢUL LOCALITATEA		Regiunea 3 – Sud-Muntenia Prahova Ciorani
VALOAREA PROIECTULUI (estimativ, euro fără TVA)		50.000
SURSE DE FINANŢARE		buget local buget de stat fonduri europene/structurale credite bancare parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
OBIECTIVE		Obiectivele proiectului sunt: - reabilitarea bisericilor din comuna Ciorani.
REZULTATELE OBŢINUTE		- crearea condiţiilor adecvate desfaşurării slujbelor; - dezvoltarea vieţii spirituale şi sociale a comunei.
	POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI	- locuitorii comunei Ciorani - potenţialii investitori - agenţii economici din zona
	ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI	ü Realizarea studiului de fezabilitate ü Elaborarea proiectului tehnic ü Aprobarea începerii proiectului ü Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare ü Contractarea proiectului ü Organizarea licitaţiilor ü Monitorizare, evaluare, control ü Auditul proiectului
STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI:		Idee : DA SPF: NU  SF: NU PT: NU  DE: NU Executie: NU
DURATA PROIECTULUI		Realizarea proiectului va depinde de posbilităţile de finanţare
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI		Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns că este importantă reabilitarea bisericilor din comună.

20. AMENAJARE BAZĂ SPORTIVĂ
LOCALIZAREA PROIECTULUI ŞI MANAGERUL DE PROIECT
MANAGERUL DE PROIECT /  SOLICITANT		Primăria şi Consiliul Local al comunei Ciorani
ROMÂNIA REGIUNEA PROIECTULUI JUDEŢUL LOCALITATEA		Regiunea 3 – Sud-Muntenia Prahova Ciorani
VALOAREA PROIECTULUI (estimativ, euro fără TVA)		50.000
SURSE DE FINANŢARE		buget local buget de stat fonduri europene/structurale credite bancare parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
OBIECTIVE		Prin realizarea acestui proiect se doreşte să se amenajeze o bază sportivă în comună.
REZULTATELE OBŢINUTE		Asigurarea condiţiilor pentru agrement atât pentru locuitorii comunei cât şi pentru turişti, crescând astfel potenţialul de a atrage mai mulţi turişti.
	POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI	- locuitorii comunei Ciorani - potenţialii investitori - agenţii economici din zona
	ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI	ü Realizarea studiului de fezabilitate ü Elaborarea proiectului tehnic ü Aprobarea inceperii proiectului ü Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare ü Contractarea proiectului ü Organizarea licitaţiilor ü Monitorizare, evaluare, control ü Auditul proiectului
STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI:		Idee : DA SPF: NU  SF: NU PT: NU  DE: NU Executie: NU
DURATA PROIECTULUI		Realizarea proiectului va depinde de posbilităţile de finanţare
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI		Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns că este importantă amenajarea bazei sportive.

20. DEZVOLTARE ENERGETICĂ EOLIANA
LOCALIZAREA PROIECTULUI ŞI MANAGERUL DE PROIECT
MANAGERUL DE PROIECT /  SOLICITANT		Primăria şi Consiliul Local al comunei Ciorani
ROMÂNIA REGIUNEA PROIECTULUI JUDEŢUL LOCALITATEA		Regiunea 3 – Sud-Muntenia Prahova Ciorani
VALOAREA PROIECTULUI (estimativ, euro fără TVA)		100.000
SURSE DE FINANŢARE		buget local buget de stat fonduri europene/structurale credite bancare parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
OBIECTIVE		Prin realizarea acestui proiect se doreşte să se dezvolte o fermă de energie eoliană.
REZULTATELE OBŢINUTE		- Valorificarea energiei produse de vant; - Protecţia mediului înconjurător.
	POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI	- locuitorii comunei Ciorani - potenţialii investitori - agenţii economici din zona
	ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI	ü Realizarea studiului de fezabilitate ü Elaborarea proiectului tehnic ü Aprobarea începerii proiectului ü Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare ü Contractarea proiectului ü Organizarea licitaţiilor ü Monitorizare, evaluare, control ü Auditul proiectului
STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI:		Idee : DA SPF: NU  SF: NU PT: NU  DE: NU Executie: NU
DURATA PROIECTULUI		Realizarea proiectului va depinde de posbilităţile de finanţare
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI		Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns că este importantă dezvoltarea energetică eoliană.

22. ÎNFIINŢARE A UNUI PARC INDUSTRIAL
LOCALIZAREA PROIECTULUI ŞI MANAGERUL DE PROIECT
MANAGERUL DE PROIECT /  SOLICITANT	Primăria şi Consiliul Local al comunei Ciorani
ROMÂNIA REGIUNEA PROIECTULUI JUDEŢUL LOCALITATEA	Regiunea 3 – Sud-Muntenia Prahova Ciorani
VALOAREA PROIECTULUI (estimativ, euro fără TVA)	-
SURSE DE FINANŢARE	buget local buget de stat fonduri europene/structurale credite bancare parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
OBIECTIVE	Obiectivele proiectului constau în: - înfiinţarea unui parc industrial.
REZULTATELE OBŢINUTE	- Crearea de locuri de muncă; - Creştere economică.
POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI	- locuitorii comunei Ciorani - potenţialii investitori -agenţii economici din zona
ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI	ü Realizarea studiului de fezabilitate ü Elaborarea proiectului tehnic ü Aprobarea începerii proiectului ü Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare ü Contractarea proiectului ü Organizarea licitaţiilor ü Monitorizare, evaluare, control ü Auditul proiectului
STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI:	Idee : DA SPF: NU  SF: NU  PT: NU  DE: NU Executie: NU
DURATA PROIECTULUI	Realizarea proiectului ca depinde de posbilităţile de finanţare
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI	Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns că este importantă înfiinţarea unui parc industrial.

23.  ÎMPĂDURIRI ŞI LIZIERE DE PROTECŢIE
LOCALIZAREA PROIECTULUI ŞI MANAGERUL DE PROIECT
MANAGERUL DE PROIECT /  SOLICITANT	Primăria şi Consiliul Local al comunei Ciorani
ROMÂNIA REGIUNEA PROIECTULUI JUDEŢUL LOCALITATEA	Regiunea 3 – Sud-Muntenia Prahova Ciorani
VALOAREA PROIECTULUI (estimativ, euro fără TVA)	100.000
SURSE DE FINANŢARE	buget local buget de stat fonduri europene/structurale credite bancare parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
OBIECTIVE	Obiectivele proiectului constău in: - Împădurirea unor suprefeţe de teren şi realizarea lizierelor de protecţie.
REZULTATELE OBŢINUTE	- Reducerea poluări; - Reducere riscului de alunecări de terenuri; - Siguranţa şi protecţia locuitorilor comunei.
POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI	- locuitorii comunei Ciorani - potenţialii investitori -agenţii economici din zona
ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI	ü Realizarea studiului de fezabilitate ü Elaborarea proiectului tehnic ü Aprobarea începerii proiectului ü Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare ü Contractarea proiectului ü Organizarea licitaţiilor ü Monitorizare, evaluare, control ü Auditul proiectului
STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI:	Idee : DA SPF: NU  SF: NU  PT: NU  DE: NU Executie: NU
DURATA PROIECTULUI	Realizarea proiectului ca depinde de posbilităţile de finanţare
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI	Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns că este importantă împădurirea şi realizarea lizierelor de protecţie.

23.  CONSTRUIREA UNUI ŞTRAND
LOCALIZAREA PROIECTULUI ŞI MANAGERUL DE PROIECT
MANAGERUL DE PROIECT /  SOLICITANT	Primăria şi Consiliul Local al comunei Ciorani
ROMÂNIA REGIUNEA PROIECTULUI JUDEŢUL LOCALITATEA	Regiunea 3 – Sud-Muntenia Prahova Ciorani
VALOAREA PROIECTULUI (estimativ, euro fără TVA)	300.000
SURSE DE FINANŢARE	buget local buget de stat fonduri europene/structurale credite bancare parteneriate
DESCRIEREA PROIECTULUI
OBIECTIVE	Obiectivele proiectului constau în: - Construirea unui ştrand în comună.
REZULTATELE OBŢINUTE	- Crearea condiţiilor de recreere  pentru locuitorii comunei; - Desfăşurarea numeroaselor activităţi sportive pentru şi împreună cu copiii.
POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI	- locuitorii comunei Ciorani - potenţialii investitori -agenţii economici din zona
ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI	ü Realizarea studiului de fezabilitate ü Elaborarea proiectului tehnic ü Aprobarea începerii proiectului ü Pregătirea şi depunerea cererii de finanţare ü Contractarea proiectului ü Organizarea licitaţiilor ü Monitorizare, evaluare, control ü Auditul proiectului
STADIUL DE MATURITATE AL PROIECTULUI:	Idee : DA SPF: NU  SF: NU  PT: NU  DE: NU Executie: NU
DURATA PROIECTULUI	Realizarea proiectului va depinde de posbilităţile de finanţare
JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI	Proiectul este cuprins ca obiectiv în Strategia de Dezvoltare Locală. De asemenea, în cadrul consultării opiniei publice realizate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală, majoritatea populaţiei intervievate a răspuns că este importantă construcţia ştrandului.

CUPRINS 

Prefaţă                                                                                                                                                    1

I. INTRODUCERE                                                                                                                     3

II. CONTEXTUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE DURABILĂ                                                 8

III. CONTEXTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ                                                  36

IV. PREZENTAREA GENERALĂ A COMUNEI                                                                      48

V. ANALIZA SITUAŢIEI CURENTE                                                                                       54

VI. ANALIZA SWOT                                                                                                                 62

VII. OBIECTIVELE STRATEGIE LOCALE DE DEZVOLTARE DURABILĂ                         79

VIII. PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU DEZVOLTAREA DURABILĂ                     87

IX. VIZIUNEA COMUNITARĂ                                                                                              104

X. PORTOFOLIUL DE PROIECTE PRIORITARE                                                                133